Emil Viciu "Nu a fost vreodata ceva ce as fi vrut sa primesc si nu am primit de la Sarmalele Reci"

A face un grup este usor, a canta cu un grup este usor, dar a forma un grup si a-l pastra este destul de greu

In urma cu 14 ani, pe piata muzicala romaneasca isi facea aparitia o formatie cu un numar neaos romanesc. Este vorba despre Sarmalele Reci. Chitaristul Emil Viciu este unul dintre membrii fondatori ai trupei. Intre timp, s-a mai ocupat si de presa, in calitate de redactor, insa din 1993, Emil Viciu a facut din Sarmalele Reci un stil de viata. - De-a lungul timpului, formatia Sarmalele Reci au trecut prin multe schimbari de formula. Multi muzicieni buni au trecut pe la noi prin formatie. Prin Capitala, se spune ca putini sunt muzicienii care vor spune ca nu au cantat la Sarmalele Reci. - Puteti sa ne dati niste nume? As incepe cu Adrian Bortun, care acum este la Taxi. Ii amintesc pe Mihai Iordache la saxofon, Andrei Barbulescu si Silviu Sanda care sunt acum la Timpuri Noi sau Dax, un alt saxofonist care a cantat cu noi. - De ce se intampla acest lucru? Este benefic pentru formatie? Este un lucru normal. Este migratia fortei de munca in orice societate capitalista. Pentru ca o formatie, dincolo de un loc de creatie este si un loc de munca pentru multi dintre noi. Din fericire, ne aflam intr-o formula relativ constanta. In afara de cei doi membri noi, Mircea Horvalth, voce si clape si Vlad Sateanu, bas si voce, de cinci ani suntem destul de stabili. Cu venirea lui Mircea avem un atu in plus, si anume faptul ca Zoltan este mai liber ca solist si poate sa se dedice mai mult miscarii scenice si interactiunii cu publicul. - Ati pastrat legatura cu fostii instrumentisti? Sigur, nimeni nu a plecat de la noi din cauza ca nu ne-am inteles. Au plecat din ratiuni, uneori materiale, de ce sa nu recunoastem. A face un grup este usor, a canta cu un grup este usor, dar a forma un grup si a-l pastra este destul de greu. Trebuie sa depasesti momentele cand lucrurile nu sunt perfecte, cand nu esti intotdeauna pe val. Sau au plecat din dorinta de a fi membrii unui grup propriu. Cu unii dintre ei ne intalnim zilnic. Ne urmarim realizarile unii altora. - In ultimul timp nu s-a prea auzit despre Sarmalele Reci. Nu sunteti prea mediatizati. Pentru ca uneori, produsul se mai si autopromoveaza, daca este bun. Din cauza aceasta nu am avut probleme cu angajamentele, cu concertele. Probabil ca te referi la lipsa videoclipurilor de pe canalele muzicale. In afara de scena si televiziune, mai exista si un flux de cantari continuu. Nu am mai filmat de doi ani. In acest moment, este ceva in lucru. O sa aparem si la televizor. Insa, mizam mai mult pe oamenii care vin la concerte, decat pe publicul static care priveste televizorul. Pe masa producatorilor se afla in acest moment in lucru un album live. "Tara te vrea prost", "Violeta", "Telefonul nu mai suna" sunt cateva dintre piesele care se regasesc pe acest album. - Care este formatia romaneasca care se ridica la nivelul preferintelor Sarmalele Reci? Parerea mea este ca, si in ziua de azi, Phoenix este o trupa care reuseste sa se impuna publicului indiferent de varsta, care poate sa sustina un concert lung si in forta. Pe locul doi as pune formatia Sarmalele Reci, fara sa fiu lipsit de modestie. - In 1993 veneati pe piata muzicala cu un nume inedit. V-ati gandit vreodata sa-l schimbati? Am plecat cu numele acesta pentru ca ne-a distrat pe toti. Reprezinta un nume pur romanesc, pentru ca noi cantam in Romania, pentru romani. - Cum este sa fii de 14 ani chitarist intr-o formatie? Este ca un mod de viata. Formatia este un loc unde te regasesti de fiecare data. Pot spune cu mandrie, ca pana acum nu a fost vreodata ceva ce as fi vrut sa primesc si nu am primit de la Sarmalele Reci.

Scris de: {autor}Mirela STINGA{/autor}