Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
01:29 19 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Călătorie în istoria costumului popular românesc, sub ghidajul Muzeului de Artă Populară

ro

05 Sep, 2015 00:00 2245 Marime text
Muzeul de Artă Populară Constanţa organizează evenimentul cu numărul trei din seria de manifestări „Meşteşuguri tradiţionale“. De această dată, atenţia se îndreaptă spre costumul popular, „o carte de identitate“ pentru locuitorii din diferite zone etnografice ale României.
 
Evenimentul „Costumul popular - între tradiţie şi modernitate“ - denumirea manifestării propuse de Muzeul de Artă Populară Constanţa - va avea loc în perioada 10-12 septembrie. Instituţia culturală urmăreşte prin acest demers demonstrarea continuităţii şi prezentarea evoluţiei acestui meşteşug în contemporaneitate, ca mijloc de păstrare a identităţii naţionale. Prin urmare, cei interesaţi de această acţiune îşi vor putea forma o imagine de ansamblu asupra formei tradiţionale a portului românesc.
 
Caracterizat printr-o unitate a materialelor de confecţionare şi croi, costumul popular românesc se diferenţiază sub aspect decorativ şi cromatic de la o zonă etnografică la alta, datorită adaptării la condiţiile de mediu şi climă, statutului social şi civil al purtătorului. Prin urmare, costumul popular a transmis informaţii despre purtătorul respectivelor haine: cine este, din ce zonă vine, ce vârstă, ce etnie şi ce statut civil are, dar şi pentru ce eveniment s-a îmbrăcat astfel. De exemplu, la Crăciun, la hramurile bisericilor, la cununii şi botezuri, portul popular al femeilor şi al bărbaţilor era diferit, brodarea era mult mai fastuoasă, iar cromatica, mai diversificată.
 
În cadrul evenimentului de la Constanţa, „se disting cele trei tipuri de costume de femeie: costumul cu două catrinţe, purtat în aproape toată aria Transilvaniei, în sudul Olteniei, Munteniei şi în Dobrogea, costumul cu fotă, specific Moldovei, zonei montane a Munteniei şi sud-estului Transilvaniei, şi costumul cu vâlnic, răspândit în nordul Olteniei. Costumul bărbătesc prezintă o structură unitară pe toată întinderea ţării, doar unele particularităţi de croi sau de dispunere a unor elemente ornamentale diferenţiază piesele expuse“, se precizează pe pagina oficială a Muzeului de Artă Populară Constanţa.
 
Creatoare de costume populare, aduse la malul mării
 
„La manifestarea organizată de muzeul nostru vor participa patru creatoare de costume populare, care practică acest meşteşug moştenit în familie de mai multe generaţii, continuând transmiterea formelor şi a motivelor autentice ale costumelor populare din zonele respective“, spun reprezentanţii Muzeului de Artă Populară Constanţa.
 
Din zona Sucevei, cu piese de port moldovenesc va fi prezentă Veronica Hojbotă, din Mănăstirea Humorului. Din satul Cojocna, judeţul Cluj, vine Veturia Suciu, care, la 85 de ani, încă mai coase „cu ciocănele“ cămăşi transilvănene. Din Salva, Bistriţa-Năsăud, va fi prezentă cunoscuta creatoare de costume populare Virginia Linul, care realizează piese de costum femeiesc şi bărbătesc, precum şi tradiţionalele podoabe transilvănene din mărgele şi pene de păun, cordoane, brâie şi traiste brodate. Cu o vestimentaţie modernă, inspirată de portul tradiţional unguresc, va veni din Odorheiu-Secuiesc, judeţul Harghita, Rigo Csilla.

„Meşteşuguri tradiţionale“, promovate la malul mării

Manifestarea organizată de Muzeul de Artă Populară Constanţa face parte din cadrul seriei de evenimente „Meşteşuguri tradiţionale“. În acest context, amintim că, în luna iulie, Muzeul de Artă Populară Constanţa a fost gazda evenimentului „Olăritul - tradiţie şi contemporaneitate“, ce a avut drept scop prezentarea evoluţiei acestui meşteşug care încă mai păstrează tehnica, materialele şi cromatica moştenite din vechime. Atunci, au fost invitaţi la Constanţa olari care menţin cu succes, într-o eră modernă, meşteşugul olăritului.
 
De asemenea, în luna august, s-a desfăşurat manifestarea „Meşteşuguri tradiţionale - prelucrarea artistică a lemnului“, care i-a adus în atenţia publicului constănţean pe patru dintre meşterii populari ai Munteniei, ai Olteniei şi ai Moldovei. Aceştia au reprezentat meşteşugul tradiţional al prelucrării lemnului, atât în domeniul vaselor de uz gospodăresc, cât şi în cel al decorării tradiţionale a obiectelor din lemn.

Citeşte şi 

În atenţia publicului iubitor de frumos!
Muzeul de Artă Populară Constanţa organizează evenimentul „Olăritul - tradiţie şi contemporaneitate“

Artişti populari ai lemnului, aduşi la malul mării de Muzeul de Artă Populară Constanţa

Ti-a placut articolul?

Comentarii