Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
17:06 23 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

„Arca lui Noe“, estimată la peste 5 milioane de euro Colecţia de artă de la Topalu, în pericol? Condiţiile de conservare sunt contestate (galerie foto)

ro

25 Oct, 2014 00:00 2555 Marime text
Muzeul de Artă Constanţa a organizat, în cursul acestei săptămâni, dezbaterea „Donaţiile muzeale, în pericol?“. Evenimentul a avut loc la Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă“, secţia din Topalu a Muzeului de Artă Constanţa, inaugurată în 1961, secţie ce cuprinde lucrări deosebit de valoroase semnate de unii dintre cei mai mari pictori români: Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Octav Băncilă, Corneliu Baba, Theodor Aman, Alexandru Ciucurencu, Theodor Pallady. Deloc întâmplător, dezbaterea a avut loc tocmai în acest muzeu constituit în urma unei donaţii din 1960 şi asta pentru că fiul medicului Gheorghe Vintilă, donatorul colecţiei, invocă o încălcare a clauzelor donatare prin nerespectarea condiţiilor de păstrare şi conservare a lucrărilor pe care tatăl său le-a donat. Este vorba, în total, despre 228 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, lucrări care, conform reputatului critic de artă Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă Constanţa, sunt estimate la peste 5 milioane de euro, potrivit pieţei de artă din România. Mai exact, Mario Vintilă, urmaşul donatorului, pretinde colecţia „Dinu şi Sevasta Vintilă“, iar pentru asta se judecă încă din 2008 cu Muzeul de Artă Constanţa.

La dezbatere au fost prezenţi, alături de dr. Doina Păuleanu, istoricul de artă Rodica Matei, Alice Neculea, de la Muzeul de Artă Ploieşti, istoricul şi criticul de artă Pavel Şuşară, Dan Nanu, directorul Muzeului de Artă Vizuală Galaţi, Ionel Cândea, de la Muzeul de Artă Brăila, prof. univ. dr. Ioan Opriş, fost secretar de stat pe probleme de patrimoniu în Ministerul Culturii, Marian Constantin, şef secţie Artă în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, artistul plastic Valter Paraschivescu şi Doina Mândru, şef secţie Artă la Palatele Brâncoveneşti.

 Mafia retrocedărilor din artă

 În ceea ce priveşte donaţiile muzeale contestate, dr. Doina Păuleanu a tras un semnal de alarmă referitor la ceea ce ea numeşte mafia retrocedărilor. „Ne propunem să atragem atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă această mafie a retrocedărilor. Ea există în materie imobiliară, cred că acum se constituie şi în materie de artă şi trebuie să fim foarte atenţi cu toţii, pentru că riscăm să ne golim muzeele, iar muzeele trebuie să rămână cu aceste donaţii care au fost făcute, cele mai multe, cu toată ştiinţa donatorului şi din toată inima“, a explicat directorul Muzeului de Artă Constanţa, cu menţiunea că face o distincţie clară între o donaţie de genul celei făcute de medicul Vintilă şi o „donaţie“ abuzivă, impusă în timpul regimului comunist. În această ordine de idei, Doina Păuleanu a precizat că marea dorinţă a lui Gheorghe Vintilă a fost aceea de a lăsa în urma sa acest muzeu, dar şi că lucrările donate de medic sunt acum în pericol. În opinia Doinei Păuleanu, dacă urmaşul donatorului va avea câştig de cauză, Muzeul de Artă Topalu ar dispărea ca entitate coerentă, purtătoare a unor semnificaţii culturale de importanţă majoră.

 „Donatorul era conştient că intră într-o istorie milenară“

 Potrivit afirmaţiilor Doinei Păuleanu, fiul lui Gheorghe Vintilă susţine că lucrările din colecţia „Dinu şi Sevasta Vintilă“ nu ar beneficia de un microclimat corespunzător. În replică, toţi criticii şi istoricii de artă prezenţi la dezbaterea de la Topalu spun că acuzaţia de proastă conservare este nefondată şi că muzeul asigură lucrărilor lumina necesară, dar şi că sistemele de ventilaţie şi de încălzire sunt la parametrii optimi pentru instalarea unei colecţii de artă.

În opinia Doinei Mândru, care a şi făcut prima expertiză în cadrul procesului amintit, în ceea ce priveşte donaţia în cauză „există toate elementele unui management muzeal corect“. „Donatorul era conştient că intră (n.r. prin donaţia sa) într-o istorie milenară“, a afirmat Mândru.

 „O obligaţie mai presus de lege“


 Prof. univ. dr. Ioan Opriş, fost secretar de stat pe probleme de patrimoniu în Ministerul Culturii, a ţinut să sublinieze faptul că „nu există nicio aşezare ca statut rural în România care să aibă un asemenea muzeu bine pus la punct“.

De menţionat este însă faptul că, deşi nu se află la foarte mare distanţă faţă de litoral, Muzeul de Artă Topalu nu figurează, la ora actuală, în traseul niciunei agenţii de turism. De fapt, în perioada postdecembristă, el nu a fost inclus în niciun program turistic, ceea ce face ca impresionanta colecţie de lucrări să rămână prea puţin cunoscută şi vizitată, departe de ochii iubitorilor de estetic.

Pe de altă parte însă, Ioan Opriş a declarat că, dincolo de aspectul juridic al acestei donaţii, aspectul moral constituie o obligaţie mai presus de lege, în sensul respectării dorinţei donatorului, care a specificat clar ca donaţia sa să nu fie înstrăinată. De reţinut este, din acest punct de vedere, o informaţie mai puţin cunoscută, anume faptul că doctorul Vintilă şi-a dedicat ultimii ani din viaţă Muzeului de Artă Constanţa, acolo unde a fost muzeograf. Mai mult decât atât, el a donat şi muzeului 57 de lucrări.

Probabil că cea mai frumoasă caracterizare a colecţiei „Dinu şi Sevasta Vintilă“ a făcut-o, în contextul dezbaterii, Ionel Cândea, directorul Muzeului de Artă Brăila. El a numit colecţia de la Topalu „un fel de Arca lui Noe“, ce reuneşte unele dintre cele mai importante capodopere plastice ale secolului XX.
 
Facem menţiunea că am încercat să aflăm un punct de vedere şi de la urmaşul donatorului, iar în acest sens am contactat casa de avocatură Muşat & Asociaţii din Bucureşti, care îl reprezintă pe Mario Vintilă în instanţă, acesta din urmă netrăind, se pare, în România. Mai exact, am solicitat o opinie pe marginea subiectului avocatei Mădălina Berechet, care ne-a declarat că „mandatul casei de avocatură e limitat la a reprezenta clientul în instanţă“.
 
În pofida faptului că, iniţial, a declarat că nu poate comenta pe marginea subiectului, avocata lui Mario Vintilă, Mădălina Berechet, a revenit cu un punct de vedere pe care îl redăm integral: "Referitor la procesul prin care Mario Vintilă, fiul donatorului colecţiei de tablouri 《Dinu şi Sevasta Vintilă》, solicită revocarea donaţiei cu sarcini, făcute de către tatăl său comunei Topalu, nu reprezintă sub nicio formă un pericol pentru valoroasa colecţie, ci, dimpotrivă, chiar salvarea acesteia, în conformitate cu voinţa donatorului. Pericolul real pentru piesele colecţiei nu îl reprezintă împlinirea voinţei donatorului, astfel cum aceasta a fost clar exprimată în contractul de donatie, ci constă, de fapt, în dosirea operelor de artă de către reprezentanti ai Muzeului de Arta Constanta, depozitarea acestora în condiţii improprii, în spaţii friguroase, pline de igrasie, cu pereţi degradaţi şi cu apă infiltrată la câţiva centimetri sub tablouri. Faptul că operele de artă au fost supuse unui proces continuu de degradare timp de decenii întregi şi că nu au fost restaurate, condiţie impusă de donator, reprezintă dovezi indiscutabile ale neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către autorităţile publice".

Nota redactorului

Facem menţiunea că articolul de faţă a fost redactat ulterior participării la dezbaterea din comuna Topalu. Chiar şi fără a avea specializare în conservarea şi restaurarea lucrărilor de artă trebuie precizat că, lucrările din colecţia "Dinu şi Sevasta Vintilă" de la Muzeul de Artă Topalu nu sunt expuse în condiţii improprii. De asemenea, clădirea nu prezintă semne de igrasie sau alte semne de degradare.

Ti-a placut articolul?

Comentarii