Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:37 14 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Constanta.ro. Ocaua lui Mazăre Retrocedarea de la Crimă Organizată (documente)

ro

20 Sep, 2014 00:00 4233 Marime text


În anul 2007, printr-o dispoziţie dubioasă - aşa cum vom demonstra mai jos - primarul Constanţei, Radu Mazăre, a atribuit o halcă de teren în vecinătatea complexului sportiv Badea Cârţan şi-un petic de spaţiu verde în staţiunea Mamaia unui cumpărător de drepturi litigioase.

Terenul notificat spre retrocedare de moştenitorii de drept, în anul 2001, avea puţin peste o mie de metri pătraţi şi era situat pe şoseaua Mangaliei, fiind ocupat de Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Constanţa, motiv pentru care nu putea fi restituit în natură. În baza unui raport de evaluare care prosteşte pe faţă bunul simţ şi bona fide, Mazăre i-a acordat în compensare cumpărătorului de drepturi peste 1.600 mp, în staţiune şi în nordul oraşului, mult mai profitabil din punct de vedere imobiliar. Şi tot a mai rămas un rest neachitat de 1.545 de euro, pentru care beneficiarul îşi aşteaptă rândul la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Personajul pentru care s-au făcut aceste artificii administrative avea să fie angajat ca inspector la Corpul de Control al Ministerului Mediului, pe vremea lui Nemirschi. Şi acum ocupă aceeaşi funcţie, remarcându-se printre altele ca participant la simpozioane anticorupţie organizate de CSM. Tatăl său, care i-a fost mandatar în dosarul de retrocedare, apare în câteva procese penale legate de cazul Ţigareta II. Fostul comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, Valentin Vasilescu, cel care fusese, pe nedrept, găsit ţap ispăşitor pentru operaţiunile de trafic de ţigări din anii ’90, îl menţiona pe mandatarul nostru drept colaborator la Doi şi-un sfert.

Cumpărarea drepturilor succesorale

Totul a început cu un certificat de moştenitor, emis sub numărul 202 pe 12 noiembrie 1998 de BNP Trifu Eugenia din Constanţa. Prin acest înscris, urmaşii defunţilor Constanţa şi Alexandru Biliboacă - pe numele lor Ana Tudor, Florina Leolea, Adrian Biliboacă şi Petre Biliboacă - primeau în moştenire drepturile litigioase ale familiei care fusese deposedată, în mod abuziv, de un teren în suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi, sub regimul comunist. Pe 18 mai 2001, prin notificarea nr. 79, urmaşii anterior menţionaţi au cerut Municipiului Constanţa restituirea imobilului în natură. Până în 2007, nu s-a întâmplat nimic, mai ales că terenul solicitat spre restituire se afla în folosinţa Ministerului de Interne, respectiv BCCO Constanţa. Pe 12 iulie 2007, moştenitorii s-au prezentat la BNP Daniela Borună, alături de Dumitru Topa, acţionând ca mandatar al fiului său George-Sebastian Topa, unde au încheiat un contract de cesiune autentificat sub numărul 143. Prin efectul acestuia, moştenitorii de drept îşi cedau drepturile succesorale pentru 1.150 de metri pătraţi din totalul suprafeţei de 2.500 mp notificate spre restituire. După alte patru luni, mai exact pe 28.11.2007, părţile au solicitat şi au obţinut o încheiere de rectificare la contractul de cesiune. De data aceasta, moştenitorii menţioneau că îşi cedează toate drepturile litigioase ce li se cuveneau de drept, adică întreaga suprafaţă de 2.500 mp, către George-Sebastian Topa, prin mandatarul şi totodată tatăl său, Dumitru Topa.


Referatul cu număr uitat şi gălăgia de metri pătraţi

Din acest punct, notificarea tergiversată din 2001 avea să urmeze un parcurs accelerat. Astfel, pe 13 decembrie 2007, prin Dispoziţia cu numărul 7.152, primarul Constanţei, Radu Mazăre, a operat o disjungere a dosarului de retrocedare 67.454, întocmit în baza notificării moştenitorilor de drept în anul 2001. Deşi n-am intrat în posesia documentului menţionat, intuim că primarul a fracţionat suprafaţa notificată în două felii mai mici, de 1.350, respectiv 1.150 mp. O zi mai târziu, prin Dispoziţia cu numărul 7.192, acelaşi Mazăre aproba un referat al unei comisii interne, al cărui număr de înregistrare nu s-a găsit la timp util, motiv pentru care în Dispoziţia Primarului apare un spaţiu alb, total imaculat (s-o fi gândit, domnia sa, că va trece numărul cu altă ocazie?). Documentul constitutiv de drepturi pentru Topa a intrat în circuitul civil cu acel dubios spaţiu alb.
Ce propunea referatul fără număr, dar cu spaţiu alb rezervat pentru o ulterioară consemnare? Ei bine: respingerea cererii de restituire în natură a terenului de 1.150 mp; atribuirea în compensare a unui teren de 605 mp în staţiunea Mamaia şi a unui al doilea teren de 1.000 mp pe strada Badea Cârţan; acordarea de despăgubiri pentru valoarea rămasă de atribuit, de 1.545 de euro. Pentru necunoscători, terenurile situate în staţiunea Mamaia şi cele din nordul Constanţei sunt mult mai scumpe, valorând uneori chiar şi de trei-patru ori mai mult decât cele situate la periferia sudică a oraşului. Ocaua lui Mazăre are însă alte gradaţii. Ca dovadă suplimentară, în dosarul penal în care este judecat din 2008 încoace, lui Mazăre i s-a imputat faptul că, pentru terenuri notificate în dereaua Kilometrului 5, a atribuit suprafeţe uneori duble, pe malul mării şi al lacului, pe marile bulevarde etc.

Primăria a igienizat zona Badea Cârţan, iar cesionarul şi-a vândut terenul cu 300.000 de euro

La momentul retrocedării, întreaga zonă dimprejurul complexului sportiv Badea Cârţan era sufocată de bălării. Aşa cum arătam în două materiale anterioare, în decursul anului 2012, Primăria Constanţa a alocat fonduri consistente pentru a se construi o parcare împărătească, drumuri de acces, un parc pentru copii, cu tobogane şi terenuri de sport, dar şi un loc de picnic cu grătare. Doi privaţi (pe numele lor Mihale Costea şi Nicuşor Ene), beneficiari ai unui schimb de terenuri aprobat de Consiliul Local Constanţa, au iniţiat, în decursul acestui an, un proiect de PUZ cu blocuri P+11, care se „aşează” în jurul parcărilor construite din fonduri publice şi parţial peste acestea. Ne amintim că anunţul pentru dezbaterea publică a PUZ-ului a fost afişat pe un panou dosit între boscheţi. De asemenea, unul dintre terenurile din PUZ a fost scos la vânzare de Claudiu Octavian Ceti, secretarul UGIR Constanţa, structură condusă de Sorin Strutinsky, asociat de-a lungul timpului în diverse afaceri şi proiecte cu primarul Mazăre. Ceti recunoştea, pentru Constanta.Ro, că terenul este pe numele unei mătuşi, pe numele ei Berberianu. Revenind la terenul lui Topa, trebuie să spunem că acesta a făcut în mod separat obiectul unui PUZ, aprobat de Consiliul Local Constanţa în iunie 2009. De curând, Dumitru Topa, acţionând ca mandatar al fiului său George-Sebastian Topa, a vândut terenul de la Badea Cârţan către soţii Daniel şi Aura Rafte, în indiviziune cu soţii Bogdan şi Tamina-Antonia Cioroianu, aşa cum reiese din Contractul autentificat sub numărul 62/26.02.2014 la BNP Elena Piştalu din Constanţa. La finalul tranzacţiei, împropietăritul s-a ales cu 300.000 de euro.

Topa junior, expert la Mediu de pe vremea lui Nemirschi

George Sebastian Topa nu este chiar un anonim pe care l-a lovit norocul pe stradă, ci ditamai inspectorul de specialitate în Corpul de Control al Ministerului Mediului. Acesta a acces în funcţie în anul 2009 (la aproape doi ani după retrocedare), când ministru al mediului era fostul viceprimar al Constanţei Nicolae Nemirschi. După debarcarea lui Nemirschi, Topa junior a rămas în funcţie, remarcându-se - printre altele - ca participant la o conferinţă pe teme anticorupţie. În schimb, tatăl şi mandatarul său, Dumitru Topa, este un personaj implicat în marele fapt de corupţie numit Ţigareta II. Despre acesta există mai multe referinţe publice şi mult mai elocvente, în lumina cărora putem înţelege mai bine conjunctura prin care a ajuns să cumpere, în numele fiului său, drepturile litigioase din curtea „instituţiilor” şi să intre în posesia terenurilor într-un interval atât de scurt de timp.

Mandatarul din dosarul de retrocedare, actor în Ţigareta II

Potrivit datelor disponibile pe site-ul Vrajitorul.eu, Dumitru Topa a fost asociat, cu 50% din părţile sociale, la SC Centrul Internaţional de Informare şi Implementare a Invenţiilor SRL Botoşani, care şi-a schimbat titulatura, începând cu 2006, în SC Mondo Drinks SRL. Printre bunurile de preţ ale companiei se găsea şi marca înregistrată „Carpatina”. Pe 7 iulie, Topa senior s-a retras din Mondo Drinks, vânzându-şi părţile sociale către off-shore-ul cipriot Innalios Consultants Ltd, cu 320.625 de dolari SUA. Trei ani mai târziu, Innalios a revândut părţile sociale de la Mondo Drinks cu 1,4 milioane de euro către Carpatina SA. O altă firmă în care a avut interese Dumitru Topa este Full Construct SRL, unde a fost asociat cu Stelian Grosu. Acesta din urmă este patronul restaurantului Diplomat din Piaţa Abator, acolo unde a dănţuit naşul Nicuşor Constantinescu şi alţi puternici ai anului 2011, la nunta finului Radu Babuş junior.
Însă şi mai spectaculoasă este consemnarea lui Valentin Vasilescu, fostul comandant al Aeroportului Militar Otopeni, acuzat pe nedrept şi ulterior achitat în dosarul Ţigareta II. În cadrul unui serial publicat pe site-ul postului de radio Vocea Rusiei, Vasilescu arăta că Dumitru Topa a fost colaborator al serviciului secret al Ministerului de Interne (pe vremuri cunoscut drept „Doi şi-un sfert”), iar în 1994-1995 a fost asociat în SC Bussines Sport SRL alături de clubul sportiv al MI-ului, Dinamo Bucureşti, şi de afaceristul Nicu Caracotă, firma fiind implicată în operaţiunile de trafic de ţigări. De altfel, pe rolul instanţelor de judecată, aşa cum se confirmă pe portal.just.ro, Dumitru Topa apare alături de Nicu Caracotă, Anton Caracotă, Vasile Sponti şi alţii în diferite procese soluţionate din 2003 încoace. Cel mai recent dintre ele este din anul 2009, atunci când Topa senior şi ceilalţi colegi de lot au formulat o contestaţie la executare (dosarul 401/98/2009 al Tribunalului Ialomiţa) împotriva unei condamnări din 2003, revizuită în 2005, prin care urmau să suporte, în solidar, un prejudiciu de 88,5 mii de lei noi cauzat Direcţiei Regionale Vamale Constanţa. Departe de noi să afirmăm că Topa junior n-ar avea dreptul să participe la simpozioane anticorupţie ca reprezentant al unei instituţii a statului datorită conduitei trecute a tatălui său. Dar cu tinicheaua de coadă a retrocedării, nu mai suntem siguri dacă ar fi potrivit acestor sarcini. Precizăm că actualul inspector din Ministerul Mediului nu a putut fi contactat (deoarece îşi ţine telefonul închis) şi nici nu a răspuns întrebărilor pe care i le-am transmis prin e-mail. Lui Radu Mazăre nu i-am mai solicitat un punct de vedere, întrucât opiniile exprimate de domnia sa cu privire la retrocedările către cumpărători de drepturi litigioase sunt binecunoscute opiniei publice.

Articol preluat integral de pe Constanta.ro.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • fara nume 20 Sep, 2014 09:59 cin" se-aseamana se-adună. si binenteles naşu mazare,.