Primăria Constanţa iese la înaintare cu un nou PUZ al staţiunii Mamaia

De la anularea în instanţă - printr-o sentinţă definitivă, irevocabilă şi executorie - a planului urbanistic zonal (PUZ) al staţiunii Mamaia, nu s-a mai auzit mare lucru despre acest PUZ. La momentul respectiv, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului explica faptul că „PUZ-ul nu avea, aşa cum cere legislaţia în vigoare, nici avizele MDRT, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral şi nici nu deţinea procesul verbal de delimitare a zonei costiere". MDRT menţiona, de asemenea, că PUZ-ul staţiunii Mamaia „a fost întocmit fără respectarea legii şi a decis anularea hotărârii Consiliului Local prin care PUZ-ul fusese aprobat".

PUZ nou, miniştri noi

Recent, Primăria municipiului Constanţa a postat pe site-ul său un memoriu general privind reactualizarea PUZ-ului staţiunii Mamaia - modificare HCLM nr. 285 din 18 mai 2007. Documentul este prezentat pe site-ul instituţiei ca fiind „de interes" şi este, cel mai probabil, în dezbatere. Este vorba, aşa cum prevede documentul, despre actualizarea planului urbanistic zonal preliminar al staţiunii Mamaia, PUZ al cărui beneficiar este Primăria Constanţa şi care a fost proiectat, deloc surprinzător, de S.C. Kalinia Proiect SRL.

Va fi interesant de urmărit care va fi traseul noului PUZ al staţiunii, având în vedere faptul că actualii miniştri sunt USL şi, deci, este de aşteptat ca toate avizele să fie favorabile administraţiei publice locale.

În memoriu este specificat că obiectivele generale ale documentaţiei cuprind, conform temei de proiectare: a) variante de petrecere a timpului liber - „port de ambarcaţiuni şi sporturi nautice - debarcader de ambarcaţiuni - în zona pasarelei pietonale existente, practicarea diferitelor sporturi, parcuri tematice, distracţii de noapte, oportunităţi de cumpărături, excursii, realizarea unui heliport, baze de agrement, facilităţi balneare", b) locuinţe secundare - „asigurarea unei populaţii permanente", c) dezvoltare insulară - „recuperarea terenului din mare - insule şi lagune", d) crearea unui nou centru al staţiunii în zona Cazino Mamaia - „recuperarea terenului din mare, amplasarea unei marine la 200 m în largul mării, amplasarea unor accente verticale P + 20-22 E cu funcţiuni diverse: centru de divertisment şi retail, centru de conferinţe, hoteluri, apartamente de vacanţă, amenajarea unui port pentru ambarcaţiuni, amenajarea falezei spre mare, amenajarea de parcaje, e) construirea de noi hoteluri de patru şi cinci stele, f) crearea unor complexe turistice - clădiri de P+12-15E, cu accente verticale P+20-22E, g) amenajarea de parcaje.

Încadrarea în localitate şi... aglomerarea urbană

Amplasată în nordul municipiului Constanţa, staţiunea Mamaia se împarte, potrivit PUZ-ului, în cinci zone mari: zona A aferentă staţiunii Mamaia are o suprafaţă de 74,25 ha şi este delimitată, la nord, de sediul Mamaia S.A. Şi restaurantul Central, la sud - de canalul de legătură între Lacul Tăbăcărie şi Marea Neagră, la vest - de bulevardul Mamaia, iar la est - de plajă şi de Marea Neagră, zona B aferentă staţiunii Mamaia, în suprafaţă de 26,25 ha, delimitată, la nord de zona D, la sud - de bulevardul Aurel Vlaicu, la vest - de lacul Siutghiol, la est - bulevardul Mamaia, zona C - în suprafaţă de 54,78 ha, delimitată la nord de zona Mamaia Nord, la sud - Hotel Histria şi Hotel Palm Beach, la vest - de bulevardul Mamaia, iar la est - de plajă şi Marea Neagră, zona D, în suprafaţă de 26,41 ha, delimitată, la nord, de Mamaia Nord, la sud - de zona B, la vest - de lacul Siutghiol, la est - de bulevardul Mamaia şi zona Mamaia Nord, de 26,05 ha, delimitată în partea de nord de limita teritorial administrativă a oraşului Năvodari, la sud - de zona C, la vest - de şoseaua Mamaia-Năvodari, la est de plajă şi Marea Neagră.

Trebuie amintit că, la momentul suspendării PUZ-ului Mamaia de către Inspectoratul de Stat în Construcţii (aflat atunci în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea), fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, susţinea că în Mamaia „s-a construit destul", s-a construit haotic şi că, pe viitor, autorităţile trebuie să fie extrem de atente la regimul de înălţime şi la gradul de ocupare al terenului. Udrea explica atunci că tocmai aceste aspecte au determinat Ministerul Turismului să nu dea aviz pentru PUZ-ul staţiunii. În plus, Elena Udrea sublinia, la momentul respectiv, că „staţiunea Mamaia trebuie încă să ofere turiştilor posibilitatea de relaxare" şi că „nu trebuie să fie o aglomerare urbană". Fosta şefă a MDRT mai preciza că, dacă în Mamaia se va construi în acelaşi ritm de până atunci, turiştii nu vor mai putea nici măcar să se scalde în mare. Udrea spunea însă că PUZ-ului i se por aduce mai multe modificări, astfel încât viziunea administraţiei Mazăre şi cea a ministerului să se suprapună.

Ce dorinţe va îndeplini noul PUZ al staţiunii

Interesant, în acest memoriu general, se menţionează că „în ultimii ani au apărut iniţiative şi investiţii particulare ce contribuie la modernizarea staţiunii, calitatea produselor şi serviciilor şi extinderea facilităţilor recreative şi de petrecere a timpului liber". Pentru că am menţionat iniţiativele şi investiţiile private, este oportun să amintim o astfel de iniţiativă, datând încă din 2008. este vorba despre intenţia firmei Five Holding de a ridica un hotel de 21 de etaje. Societatea a depus, în 2008, documentaţia pentru obţinerea avizelor de mediu. Hotelul de 21 de etaje ar fi trebuit să aibă trei subsoluri, parter, mezanin şi, bineîneţeles, 21 de niveluri. Potrivit documentaţiei de mediu depuse în 2008, „exteriorul volumului sugerează velele unei ambarcaţiuni, iar cea interioară, la nivelul apartamentelor, compartimentarea cabinelor unui yacht".

Vreme de câţiva ani, în absenţa unui PUZ, construcţiile din Mamaia au fost blocate, iar planurile unor investitori au stat practic pe loc. Dorinţele acestora ar putea să se concretizeze odată cu un nou plan de urbanism zonal care să nu contravină intereselor lor. Cine va veghea însă asupra spaţiilor verzi, mai exact asupra posibilei schimbări a destinaţiei acestora? Cine va fi atent la o eventuală modificare, peste noapte, a unor reguli de urbanism?