Judeţul Constanţa a plătit 30.000 de euro ca să afle că litoralul şi-a pierdut atractivitatea. CJC va aproba strategia de relansare turistică. Ce se va întâmpla cu ea? (documente)

La sfârşitul anului trecut, Consiliul Judeţean atribuia prin procedură simplificată un contract privind servicii de elaborare „Strategie Integrată de Dezvoltare Durabilă a turismului în judeţul Constanţa” pentru o perioadă de 10 ani, respectiv 2019 - 2028.

Strategia de dezvoltare a turismului a fost realizată de Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Turism (INCDT) Bucureşti, pentru 130.000 de lei, în condiţiile în care, în anul 2017, acelaşi Institut a realizat un studiu pentru realizarea Master-Planului de investiţii al Ministerului Turismului, care a costat undeva până în 80.000 de lei. Un studiu realizat la nivel naţional.

Revenind însă la strategie, în anunţul de atribuire, Consiliul Judeţean precizează că prin „strategia integrată de dezvoltare durabilă a turismului în judeţul Constanţa, pentru o perioadă de 10 ani, respectiv 2019-2028, se va crea o bază adecvată pentru dezvoltarea turismului într-un mod integrat, echilibrat şi durabil astfel încât să aducă beneficii culturale şi socio-economice considerabile zonei şi comunităţilor ei şi să fie în concordanţă cu priorităţile trasate de documentele strategice la nivel european şi naţional. Astfel, documentaţia elaborată va avea importanţă strategică, vizând dezvoltarea durabilă şi sustenabilă a turismului în judeţul Constanţa pe o perioadă de 10 ani”.

Litoralul românesc sau despre un dezastru cu final anunţat

Strategia turistică a judeţului urmează să fie supusă votului consilierilor judeţeni, potrivit liberalului Bogdan Bola. În calitate de membru în Comisia de Turism a CJC, Bola a publicat această „Strategie”, pe care o puteţi consulta în secţiunea „Documente”.

„Pentru a ne face o imagine cât mai corectă și mai actuală a dezastrului din turismul constănțean, realizatorii studiului au dedicat o bună parte din conținutul Strategiei unei analize a stării de fapt din acest moment. Studiul de față urmărește să prezinte stadiul actual de dezvoltare a turismului la nivelul județului Constanța, să identifice principalele probleme cu care se confruntă acest sector și să propună un set de direcții care să orienteze eforturile de valorificare prin turism durabil a unei destinații de top la nivel național. Studiul se dorește a fi un instrument util, coerent și corelat cu alte strategii naționale, regionale și locale, prin care Consiliul Județean Constanța să fundamenteze politica de dezvoltare a turismului la nivel județean”, susţine consilierul judeţean, Bogdan Bola. Aceasta analiză - diagnostic privind dezvoltarea turismului în județul nostru o puteți lectura în secţiunea „Documente” - strategie faza I.

Problemele majore cu care se confruntă destinația turistică județul Constanța

În linii mari, susţine consilierul judeţean, potrivit celor care au redactat strategia, problemele majore cu care se confruntă destinația turistică județul Constanța sunt:
1. Sezonalitate puternică a cererii turistice - aproximativ 89% din numărul de turiști și 92,2% din numărul de înnoptări sunt înregistrați/înregistrate în perioada de sezon (lunile mai-septembrie), iar 62,3% din numărul de turiști și 67,6% din numărul de înnoptări sunt înregistrați în perioada de vârf de sezon (lunile iulie-august).

2. Concentrare spațială - o altă problemă importantă o reprezintă concentrarea puternică a spațiilor de cazare și a fluxurilor turistice în zona de litoral (incluzând aici municipiul Constanța și stațiunea Techirghiol). Acest areal deține mai mult de 99% din numărul de locuri de cazare și peste 99% din numărul de turiști sosiți în județul Constanța.

3. Scăderea atractivității litoralului românesc - dacă în perioada comunistă litoralul românesc era o destinație costieră de top la nivel european, capabilă să atragă atât un număr mare de turiști români, dar totodată și un număr important de turiști străini, în anii de tranziție, pe fondul unor privatizări nereușite și a unor investiții la nivel minim, stațiunile turistice din zona de litoral au pierdut din atractivitatea de altă dată.

4. Lipsa unei abordări unitare de dezvoltare și promovare - din păcate, nici la nivel județean și nici regional (Dobrogea) nu există o abordare unitară de dezvoltare și de marketing.

5. Lipsa personalului calificat - una dintre principalele probleme cu care se confruntă turismul pe litoralul românesc, problemă care sar putea adânci și mai mult în viitor, o constituie lipsa de personal calificat.

6. Accesibilitatea deficitară - deși destinația este conectată la câteva coridoare europene de transport, fiind deservită de toate tipurile de transport (rutier - autostradă, feroviar, maritim, fluvial, aerian) și deși are o bună poziționare faţă de municipiul Bucureşti, cel mai important bazin al cererii turistice pentru zona de litoral, are un număr extrem de mic de zboruri pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu (atât la nivel național, cât și internațional, în special în extrasezon), la care se adaugă accesul dificil în interiorul destinației, în special în vârf de sezon între municipiul Constanța și stațiunile din sudul litoralului. În plus, continua studiul, un număr mare de drumuri care fac conexiunea între stațiunile de litoral și obiectivele turistice din județ sunt de proastă calitate.

Turiştii au nevoie de produse şi experienţe turistice atractive

Partea a doua a strategiei, care conţine obiectivele și propunerile făcute administraţiei judeţene, poate fi studiată în secţiunea „Documente” (faza II). Iată o parte din obiectivele propuse în cadrul strategiei de turism a judeţului Constanţa:

a. Îmbunătățirea activității de management-marketing turistic la nivelul destinației prin crearea de structuri și instrumente specifice - în prezent, nu există o abordare unitară în ceea ce privește dezvoltarea turistică și marketingul turistic la nivel județean.

b. Accesibilitate și mobilitate în cadrul destinației - îmbunătățirea accesibilității, în vederea creșterii mobilității vizitatorilor spre și în cadrul destinației turistice; dezvoltarea unor legături rutiere și feroviare de bună calitate pe axa nord-sud în zona de litoral; dezvoltarea drumurilor rutiere pe principalele rute turistice din județ este esențială pentru o mai bună dispersie a fluxurilor turistice; iar amenajarea rutelor de cicloturism (în special a rutei europene EuroVelo 6) va favoriza deplasarea unor noi segmente de turiști în zonă.

c. Resurse turistice - restaurarea, protecția și valorificarea durabilă în turism a patrimoniului cultural și natural din județul Constanța.

d. Slaba valorificare a obiectivelor turistice naturale și culturale situate în afara zonei de litoral, corelată cu lipsa structurilor turistice de cazare, alimentație și agrement, a facilităților deficitare de acces în cadrul destinației și a informațiilor turistice deficitare despre acestea au dus la stagnarea acestui segment.

e. Infrastructură turistică -  crearea/modernizarea infrastructurii turistice în vederea creșterii atractivității și competitivității destinației. În prezent, se observă o concentrare puternică a acestor structuri în zona de litoral și o slabă reprezentare în celelalte zone din județ.

f. Produse & experiențe turistice - dezvoltarea unei palete variate de produse turistice, atractive pentru diferite segmente de turiști, lucru care să contribuie la îmbunătățirea experienței turistice, la atenuarea sezonalității și la direcționarea fluxurilor de turiști spre interiorul județului. g. Resurse umane - asigurarea resurselor de forță de muncă în sectorul turistic din județul Constanța, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

g. Calitate, siguranță & dezvoltare durabilă - creșterea gradului de satisfacție și siguranță a turiștilor, oferirea unui produs turistic de calitate, recunoscut ca atare și reducerea impactului negativ pe care activitățile economice din turism și activitățile conexe îl au asupra mediului, patrimoniului cultural și natural.

h. Marketing, promovare & informare turistică - consolidarea imaginii destinației și realizarea unei promovări unitare a acesteia.

Termenele de implementare a obiectivelor stabilite prin intermediul strategiei de dezvoltare a turismului în judeţul Constanţa variază între un an şi aproximativ 10 ani, rămâne de văzut cum  şi mai ales cine va implementa această strategie. Cu toate că, din anul 2017, la nivelul Consiliului Judeţean există o direcţie pentru turism, chiar şi un serviciu de analiză strategică şi creşterea competitivităţii, CJC s-a văzut nevoit să comande un studiu extern, deoarece oamenii din Direcţia de Turism nu au competenţe să realizeze strategii, ci doar să le implementeze. Om vedea!

Citeşte şi:

Moda planificărilor pe bani publici Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Constanţa, mai scumpă decât studiul pentru Master-Planul de investiţii al Ministerului Turismului! (document)