14 noiembrie - zi istorică pentru dobrogeni. Vezi ce ştiu aleşii despre acest moment Artizanii referendumului privind regionalizarea, corigenţi la istorie (Galerie foto)

În urmă cu 133 de ani, Dobrogea s-a unit cu patria mamă

Este ceea ce putem numi Ziua Dobrogei, aşa cum 24 ianuarie 1859 reprezintă Ziua Unirii a două dintre statele române (Moldova şi Ţara Românească) sau cum 27 martie 1918 este Ziua Basarabiei, 28 noiembrie 1918 este Ziua Bucovinei, iar 1 Decembrie 1918 - Ziua Transilvaniei, respectiv Sărbătoarea Naţională a noastră. În mod concret, aşa cum susţin istoricii, în această zi au avut loc, la Brăila, festivităţile ce au premers intrarea autorităţilor civile şi militare româneşti în Dobrogea, punându-se astfel în aplicare conţinutul art. 46 al Tratatului de la Berlin din 1/13 iulie 1878, prin care Marile Puteri o atribuiau Statului Român. Atunci au fost citite două documente fundamentale pentru soarta României de la mare, semnate de către domnitorul Carol I - elaborate, în fapt, de Mihail Kogălniceanu -, anume „Proclamaţia către dobrogeni", respectiv „Înalt Ordin de Zi către Armată", prin care se arăta că „Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân, de astăzi face parte din România".

Gheorghe Dumitraşcu: „14 noiembrie 2011 nu este un accident istoric"

Documentele fundamentale la care am făcut referire mai sus trasează liniile directoare, cum am zice astăzi, ale politicii pe care Statul Român urma să o aibă în noile sale judeţe, din dreapta Dunării - parte a statalităţii româneşti dislocate de către Imperiul Otoman după moartea lui Mircea cel Bătrân şi „pământ care devine şi este ţară română" - cum se spune într-unul dintre documente - „acum, în noiembrie 1878".

„Revenirea Dobrogei la patrie nu a fost un accident istoric, nu este nici expresia procesului victorios, pentru că Dobrogea a fost dintotdeauna parte a Ţării Româneşti, din care făcea parte încă din secolele IV-V, Dobrogea a participat la revoluţia de la 1848 şi, nu în ultimul rând, Dobrogea este primul teritoriu intrat în europenitate: 1856 - s-a înfiinţat Comisia Europeană a Dunării şi tot atunci s-au construit primele drumuri Cernavodă - Constanţa, calea ferată Cernavodă - Constanţa, iar în 1960 englezii construiau Portul Constanţa", susţine istoricul Gheorghe Dumitraşcu.

Profesorul mai spune că la 14 noiembrie 1878 sunt făcute publice principiile ce au călăuzit acţiunea de reintegrare, de racordare şi modernizare a Dobrogei - între care respectul pentru naţionalităţile aflate aici, altele decât autohtonii români, musulmani în primul rând (turci şi tătari), dar şi creştini (ruşi-lipoveni, greci, bulgari, armeni, germani) sau israeliţi. Prin aceste documente se conceptualizează ceea ce se va numi „modelul interetnic dobrogean", unic în sud-estul Europei prin rezultatele benefice care au făcut ca aici să nu existe, în cele 13 decenii ce au urmat, niciun fel de conflicte între dobrogeni, motivate etnic sau religios. „Regele Carol primeşte telegrame de adeziune din partea minorităţilor din Dobrogea şi, un an mai târziu, Carol vine în Constanţa, în 1879, moment care coincide cu instaurarea administraţiei româneşti prin prefecţii Remus Opreanu în Constanţa şi George Ghica în Tulcea. Urmează anul 1880, când se votează în Parlament Legea Reintegrării Dobrogei, iar doi ani mai târziu Legea Agrară. Cele două au alcătuit Constituţia Dobrogei, ca parte a unui proces românesc", completează profesorul şi istoricul Dumitraşcu.

Ziua Dobrogei, uitată complet de politicienii constănţeni

Afluirea autorităţilor în interiorul Dobrogei, „această nouă parte a României", s-a făcut etapizat, în zilele următoare, la Măcin, apoi la Babadag, la Tulcea - la 18 noiembrie, iar la Constanţa pe 23 noiembrie, dată pe care autorităţile judeţene o marchează drept „Ziua Recunoştinţei Constănţenilor". Era oricum mult prea complicat să primim detalii suplimentare în condiţiile în care cei mai mulţi dintre politicieni nici nu auziseră de semnificaţia zilei de 14 noiembrie 1878...

Deputatul Dragomir: „... e ziua Radio Sky???"

Fireşte, „Ziua Dobrogei" nu este decât una singură: 14 noiembrie. Cu toate acestea, politicienii, mai ales cei care în urmă cu o săptămână făceau propagandă referendumului privind păstrarea identităţii judeţului, au fost luaţi prin surprindere de demersul nostru jurnalistic. Copreşedintele USL Constanţa, Gheorghe Dragomir, s-a dat bătut, îngăimând un La mulţi ani! pentru un post de radio constănţean. Într-un final, şi-a reamintit brusc de importanţa şi consecinţele revenirii Dobrogei la România. Întrebat dacă ar susţine un proiect privind declararea zilei de 14 noiembrie ca zi oficială a judeţului Constanţa, deputatul nu a spus „NU", însă în acelaşi timp consideră că 21 mai - Ziua Sfinţilor Constantin şi Elena şi în aceeaşi timp Ziua municipiului Constanţa este o dată la fel de importantă pentru istoria noastră milenară.

Vicepreşedintele PSD Constanţa şi în acelaşi timp al doilea om în Consiliul Judeţean, Cristian Darie, se întreba ce sărbătoare religioasă ar fi pe 14 noiembrie?! După ce i s-a adus la cunoştinţă însemnătatea zilei, Darie a exclamat plictisit şi ne-a transmis că dânsul ar fi sărbătorit-o încă de ieri, probabil cu prilejul mesei de duminică din familie. No comment!

Unul dintre liderii PSD Constanţa, profesorul Lucian Băluţ, a răspuns corect la întrebare, doar matematica i-a jucat feste... cei 133 de ani transformându-se în 150. O jumătate de bilă albă pentru domnul profesor şi urarea de rigoare pentru dobrogeni: „Cred că cel mai frumos mesaj l-au dat constănţenii cu prilejul referendumului pentru păstrarea identităţii judeţului Constanţa!" Credem şi noi că mesajul a fost frumos, de vreme ce PSD nu se aştepta să aibă la urne mai mult de 30% din populaţia judeţului.

Finalmente, nici senatorul PSD Nicolae Moga nu şi-a reamintit cu exactitate ce sărbătoresc dobrogenii pe 14 noiembrie, însă a dres busuiocul rememorând un eveniment care urma să se întâmple anul trecut cu acelaşi prilej în plenul Senatului şi care din motive necunoscute n-a mai avut loc.

„Voi propune ca 14 noiembrie să devină ziua judeţului Constanţa"

Surpriza a venit de la consilierul judeţean Mihai Petre, care nu doar că a răspuns imediat la întrebarea noastră, însă ne-a copleşit şi cu detalii despre semnificaţia momentului. Fie democrat-liberalul a venit ieri cu temele făcute de acasă, fie are încă proaspăt întipărită lecţia de istorie, dat fiind că face parte din categoria politicienilor de 30 de ani. Consilierul a ţinut să menţioneze că într-o şedinţă viitoare de Consiliu Judeţean va propune ca ziua de 14 noiembrie să devină ziua oficială a judeţului Constanţa.