Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
01:44 18 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Vântul Dobrogei, pentru unii mumă, pentru alţii ciumă Pe cine au dus eolienele printre bogaţii României

ro

25 Oct, 2012 01:00 3191 Marime text
eoliene_-_eoliene_01.jpgApariţia topurilor cu bogătaşi de anul acesta atrage atenţia asupra unui fenomen: cei mai avuţi oameni ai ţării îşi îndreaptă atenţia înspre investiţiile din domeniul energiilor regenerabile. Mai exact, în parcuri eoliene.

Energia verde pare a fi noul hobby al bogătaşilor, care nu se uită la bani. Şi, cum vântul dobrogean este deja renumit, judeţele Constanţa şi Tulcea au fost împânzite cu turbine eoliene. Mai mult, numeroase proiecte au rămas la stadiul de documentaţie. „Aproape un sfert din cei mai bogaţi 300 de români au investiţii sau au planuri concrete de a investi în energie", spune Evenimentul Zilei într-un material apărut în ediţia de ieri. Pe primul loc în topul investitorilor în eoliene, în clasamentul oamenilor bogaţi întocmit de Revista Capital, este familia Muntmark. Cunoscutul Emanuel Muntmark a împânzit judeţul cu turbine. Iubitori de vânt mai sunt, potrivit Evenimentului Zilei, Dorinel Umbrărescu, Veronica Guşă de Drăgan, Marin Moraru şi George Brăiloiu. Dar nu trebuie să îi uităm nici pe dobrogenii care, chiar dacă nu au intrat în Top 300, nu sunt de neglijat: Donchi Pufleni, Sorin Gabriel Strutinsky, Valentin Gheorghe Ionescu sau Florin Cârstoceau au pariat pe eoliene. Ba chiar, există cazuri când cei care aleg să bage bani în vânt se reunesc în afaceri.

Cluburi iubitorilor de eoliene

ZIUA de Constanţa v-a mai prezentat cazul firmei Romconstruct Top, societate care, în 2009, îi reunea pe Emanuel Muntmark, Adrian Bizineche (zis Bizi) şi Marius Puşcaşi. Despre Bizineche ştim că este noul director al Registrului Auto Român, filiala Constanţa, afacerist şi din „sfera" lui Valentin Gheorghe Ionescu (supranumit Grizzly). Marius Puşcaşi este administratorul Hotelului Flora din Mamaia, unitate de cazare ce aparţine societăţii Xenoti, ai cărei asociaţi sunt Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi Sorin Gabriel Strutinsky. Puşcaşi se numără printre inculpaţii în dosarul retrocedărilor instrumentate de administraţia Mazăre. În 2010, asociat în Romconstruct Top apare şi SC Templum Plus SRL, afacerea Alinei Gabriela Ionescu, fosta nevastă a lui Valentin Gheorghe Ionescu, fost coleg al lui Mazăre şi al lui Constantinescu, inculpat şi el în dosarul retrocedărilor. Mai mult, tot în 2010, 90% din afacere a ajuns la Butan Gaz, companie controlată de Daniela Veronica Guşă de Drăgan, văduva miliardarului Iosif Constantin Drăgan. Restul de 10% i-a rămas lui Emanuel Muntmark. O altă afacere a lui Muntmark cu Templum Plus este Wind Power Park, prin care OMV Petrom a încheiat un contract de furnizare a 15 turbine pentru proiectul de la Dorobanţi, în valoare de 51,1 milioane de euro. De asemenea, s-a semnat şi un contract de proiectare, construcţie, furnizare şi dare în folosinţă a staţiei electrice de transformare cu Energobit, în valoare de 4,1 milioane de euro. Lista continuă cu Ewind, în care Templum Plus-ul Alinei Ionescu a fost asociat cu Maria şi Emanuel Muntmark. Cei doi şi-au cesionat părţile sociale, în 2010, către Pronergy Investment Limited Cipru, care a ajuns să deţină 75% din afacere.

Dică şi spaniolii

Dacă pentru unii energia verde reprezintă o afacere profitabilă, pentru alţii se lasă cu dureri de cap. Spaniolii de la Iberdrola au avut multe probleme. Au finalizat parcul eolian de la Mihai Viteazu, cu o capacitate de 80MW, care funcţionează, dar nu se pot racorda la sistemul Transelectrica. Surse din cadrul Iberdrola spun că punctul slab ar fi colaborarea cu afaceristul constănţean Corneliu Dică. „Contractul nostru cu Eolica Dobrogea este valid, dar problema este la ei, nu la noi. Ei trebuie să se înţeleagă cu Transelectrica, mai ales că nu sunt îndeplinite toate criteriile pentru racordare. Vom mai face eoliene în Dobrogea, nu încape îndoială, însă considerăm situaţia în care ne aflăm ca o experienţă acumulată. Eolica Dobrogea are dialog cu Iberdrola, dar nu prin domnul Dică, ci prin partenerii săi", au declarat surse din cadrul companiei spaniole. La rândul său, deranjat de întrebările referitoare la iberici, Corneliu Dică a declarat: „Noi nu avem niciun proiect cu Iberdrola". Probabil că afaceristul constănţean nu este tocmai fericit, mai ales că primele luni ale lui 2012 i-au creat ceva neplăceri. În urma unor acţiuni, ca administrator al SC Eolica Dobrogea SRL, Dică a fost certat de elveţienii de la Eolica Dobrogea GMBH şi ameninţat cu alungarea. În 2008, patru proiecte eoliene având ca beneficiar Eolica Dobrogea erau depuse la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Era vorba despre 20 de turbine cu puterea de 2 MW/turbină şi instalarea de staţii de transformare aferente pe 450 de hectare în zona Mihai Viteazu. Culmea, tocmai acolo unde acum îi găsim pe spaniolii de la Iberdrola. Proiecte în acest sector au mai avut şi societăţile în care este implicat Corneliu Dică, C-Tech (Mihai Viteazu şi Săcele) şi Eolica Dobrogea Five (Cogealac). Grupul Eolica Dobrogea are mai mulţi „pui", de la One la Ten. În 2010, numele afaceristului a apărut în „războiul eolienelor de la Cogealac". Atunci, primarul comunei Cogealac, Hristu Cati, a fost arestat, iar bătaia cu pietre de pe câmpurile judeţului Constanţa, din pricina eolienelor, a făcut înconjurul ţării. Se spunea la acea vreme că interesul lui Cati ar fi fost să-l ajute pe Dică şi pe Eolica lui, implicată direct în parcurile eoliene din zonă. Întâmplarea a făcut ca, la puţin timp după scandal, Dică să intre-n firma familiei Cati. O înscriere în Monitorul Oficial din 26 august 2010 arată că unicul asociat al SC Cris Agro Star SRL, Camelia Cati, a hotărât numirea unui alt administrator. În acest fel, Corneliu Dică, şeful Eolica Dobrogea, a devenit administratorul afacerii soţiei primarului Hristu Cati. Ba, mai mult, Camelia Cati a cesionat cele 1.500 de părţi sociale pe care le deţinea în calitate de unic asociat către SC Eolica Dobrogea SRL, reprezentată legal prin Corneliu Dică. Astfel, Eolica lui Dică a ajuns asociat unic al afacerii căreia Camelia Cati i-a pus bazele în 2004.

eoliene_-_eoliene_2.jpg

Începutul sfârşitului?!

Începutul sfârşitului „iubirii" dintre Dică şi Eolica a început încă din 2011. În luna martie a anului trecut, spaniolii de la Iberdrola Renewables România SRL (beneficiarii parcului eolian de la Mihai Viteazu) au făcut un schimb de părţi sociale cu Eolica Dobrogea (Schweiz) I GmbH, reprezentată prin Cristoph Reat Kapp, administrator. În fapt, ibericii s-au implicat în SC Eolica Dobrogea One SRL. Cu această ocazie, Corneliu Dică a fost revocat din funcţia de administrator, locul său fiind luat de reprezentanţii Iberdrola, Alejandro Hoz Garcia-Bellido şi Cesar Calvo Hernandez. Şi, uite cum, o Eolică a scăpat de Dică. Dar nu toate. În septembrie 2011 a mai avut loc un episod. Prin hotărârea 14 c., Corneliu Dică şi Eolica Dobrogea (Schweiz A.G.) au pierdut părţile sociale ale SC Eolica Dobrogea SRL. Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a executării silite asupra părţilor sociale de către C-Tech SRL. Astfel, au fost predate 6.720 de părţi sociale, reprezentând întregul capital social, către C-Tech SRL, reprezentată prin administrator Camelia Dică. Corneliu Dică rămânea în continuare administratorul Eolica Dobrogea.

În aprilie 2011, C-Tech se divizase parţial prin desprinderea unei părţi din patrimoniu către Regen Power Tech, firmă abia înfiinţată. Finalul lui 2011 l-a prins pe Dică, în calitate de pârât, judecându-se cu partenerii săi elveţieni de la Eolica Dobrogea (Schweiz) AG CU în dosarul 15211/118/2001 având ca obiect autorizare convocare AGA.

Nici noul an nu i-a adus afaceristului bucurii. „Firma Eolica Dobrogea, care se ocupă de implementarea proiectului eolian al Iberdrola (Spania) în România, a dat în judecată Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Transelectrica şi pe fostul director general al companiei, Horia Hăhăianu, pentru că refuză să conecteze parcul eolian dezvoltat în Cogealac (Dobrogea) la sistemul energetic naţional, solicitând daune de 118 milioane de euro anual. Eolica Dobrogea a susţinut că Transelectrica şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) au refuzat nejustificat să încheie un proces verbal privind îndeplinirea unor condiţii de racordare la reţea a parcului de la Cogealac, s-a arătat într-un comunicat al Transelectrica transmis luni Bursei de Valori Bucureşti (BVB)", se spune în cotidianul România Liberă, ediţia din 21 februarie a.c. Iar iniţiativa nu i-a bucurat pe „majoritarii" elveţieni. Publicaţia menţionată arăta că „Transelectrica susţine că parcul eolian de la Cogealac nu poate fi deocamdată racordat la reţeaua naţională de distribuţie a energiei electrice. Acţiunea în instanţă intentată de Eolica Dobrogea firmei Transelectrica a fost retrasă de acţionarul elveţian, care a motivat acţiunea ca fiind decizia personală a unui administrator prea puţin responsabil. Eolica Dobrogea, firma care lucrează pentru Iberdrola (Spania), va renunţa la procesul cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), cu Transelectrica şi cu fostul director general al companiei de stat, Horia Hăhăianu, în care cerea daune de 118 milioane de euro anual, întrucât acţiunea a fost iniţiată de administrator fără bază legală şi fără acordul acţionarilor". „Administratorul Eolica Dobrogea, Corneliu Dică, a decis singur să înainteze acţiuni în instanţă în numele Eolica Dobrogea împotriva unor instituţii, entităţi şi persoane din România, printre care Transelectrica şi ANRE. Aceste măsuri au fost luate de administrator fără ca acesta să aibă o bază legală, cu încălcarea tuturor codurilor etice şi de business şi fără a avea acordul firmei noastre ca acţionar majoritar, deţinător al 95% din Eolica Dobrogea", spuneau, într-un comunicat de presă, acţionarii firmei elveţiene Eolica Dobrogea.


Ti-a placut articolul?

Comentarii