Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
18:36 22 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Sfântul Ştefan, primul martir ucis pentru că mărturisise credinţa lui Iisus Azi, se fac pomeniri pentru cei care au murit în împrejurări dramatice

ro

27 Dec, 2014 00:00 2950 Marime text
În a treia zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Apostol Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan cel „plin de duh sfânt și înțelepciune”. În greaca veche, Ştefan înseamnă cununa lui Dumnezeu.
 
Se spune că Sfântul Ștefan este sărbătorit după Nașterea Domnului și Soborul Maicii Sale. A fost ucis cu pietre, devenind primul martir ucis pentru că mărturisise credinţa în Iisus.  Numele de „Ștefan”este de origine grecească, Stephanos, și înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, „cunună”.
 
Sfântul Ştefan a fost un diacon iudeu (evreu) din Ierusalim, potrivit Noului Testament. Acesta a fost primul martir creştin, condamnat la moarte de autorităţile iudaice din Ierusalim. Se spune că fost unul dintre cei şapte bărbaţi „plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune”, aleşi de către apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi. Ştefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni şi care au asistat la faptele sale. Fiind ales să îi conducă pe diaconi, Sfântul Ştefan a fost numit Arhidiacon. A intrat, astfel, foarte repede în atenţia fariseilor, care erau nemulţumiţi de faptul că predica în public învăţăturile lui Iisus. După începerea misiunii sale de diacon, la scurt timp a fost adus în faţa Sinedriului, fiind acuzat de blasfemie faţă de Moise şi de Dumnezeu. Întrebat de acelaşi Caiafa care îl judecase şi pe Iisus cum răspunde acuzării, Sfântul Ştefan a ţinut o lungă cuvântare, acuzându-i, la rândul său, pe cei ce îi doreau moartea: „Cum au fost părinţii voştri aşa sunteţi şi voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Şi au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum. Voi care aţi primit Legea întru rânduieli de la îngeri şi n-aţi păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53). Sfântul Ştefan a fost găsit vinovat de blasfemie şi condamnat la moarte prin lapidare.

După pronunţarea sentinţei, Noul Testament arată că el a avut o teofanie, spunând: „Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”. El a fost dus în afara cetăţii, unde a fost ucis cu pietre, devenind primul martir ucis pentru că mărturisise credinţa în Iisus. Urmând exemplul acestuia, în clipa morţii el cere iertarea pentru cei care îl ucid. Printre cei ce l-au judecat şi au asistat la uciderea lui s-a aflat şi Saul, convertit ulterior la creştinism, cel ce avea să devină Sfântul Pavel. Sfântul Ștefan a trăit pe vremea împărăţiei lui Atanasie, căruia îi zic şi Artemie, fiind patriarh Sfântul Ghermano, şi a fost născut şi crescut în împărătească cetate, fiind fiu din părinţi creştini, anume Ioan şi Ana. Din tânără vârstă se îndeletnicea cu cartea şi se afla în toate zilele cu maică-sa la biserica lui Dumnezeu, dându-se pe sine la post şi la viaţă aspră. Pentru aceasta a luat şi cinul îngeresc, când a fost în vârsta de şaisprezece ani, şi de atunci mai mult sporea la duhovniceştile nevoinţe, biruind toate pornirile trupului. Sfinții Părinți au rânduit ca Sfântul Ștefan să fie cinstit în a treia zi de Crăciun

Tradiții și obiceiuri

Se spune că în ziua praznicului este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.  Azi se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele mucenicului Ştefan.  Creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de mult timp cu persoane orgolioase e bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi. De asemenea, pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.

Aproape 500.000 de români îşi sărbătoresc onomastica

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de 415.276 de români, dintre care 301.609 sunt bărbaţi şi 113.667 sunt femei. Majoritatea bărbaţilor sărbătoriţi, respectiv 269.336, poartă numele Ştefan, 3.255 se numesc Ştefănel şi alţi 500 au fost botezaţi Fane. Dintre femeile sărbătorite, 80.464 se numesc Ştefania, 22.630 sunt Ştefana şi 9.193 Fănica.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii