Serie de conferinţe internaţionale menite să pună „Europa în mişcare“ „Coeziunea este ceea ce Europa are nevoie, poate mai mult acum decât oricând“ (galerie foto)

De coeziune „Europa are nevoie poate mai mult acum decât oricând“. Solidaritatea trebuie să continue să inspire politica europeană, dar nu este posibil „fără reciprocitate şi responsabilitate“, conform argumentelor oferite de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
 
În acest context, Forumul de Coeziune, care a avut loc în zilele de 26 şi 27 iunie, este un eveniment organizat o dată la trei ani, la Bruxelles, de Comisia Europeană, şi constituie o oportunitate de a reuni reprezentanţi ai regiunilor europene, ai statelor membre şi ai instituţiilor europene, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic, pentru a discuta despre politica majoră a politicii de coeziune a Uniunii Europene.
 
O temă centrală discutată în cadrul evenimentului din acest an vizează viitorul politicii de coeziune după 2020. În contextul Brexit şi reducerea, probabil, a bugetului UE, este posibil ca politica de coeziune să sufere.
 
Coeziunea întruchipează solidaritatea între regiunile europene, deoarece obiectivul său principal este de a compensa diferenţele de dezvoltare şi bogăţie între diferitele regiuni ale statelor membre. Aceste programe au tendinţa de a servi un singur scop, acela de a aduce o creştere în Uniunea Europeană, care este favorabilă incluziunii durabile şi inovatoare, bazate pe Strategia Europei 2020.

Care sunt provocările pentru Europa de după 2020? 

Astfel, cea de-a şaptea ediţie a Forumului de Coeziune, care, timp de două zile, a reunit aproximativ 700 de participanţi, a constituit „adunarea unor reflecţii şi dezbateri privind faptul că ideile discutate vor fi rezultatul deciziilor pe care Europa va trebui să le ia pentru următorul deceniu“, într-o lume în care „schimbările sunt vertiginoase“, aşa cum a precizat preşedintele Juncker în cadrul conferinţei.
 
Un lucru este sigur, a avertizat vicepreşedintele Parlamentului European, Mairead McGuinness, care s-a adresat Forumului, în numele lui Antonio Tajani, referindu-se la coeziune că este un privilegiu de care „Europa are nevoie, poate mai mult acum decât oricând. Parlamentul Europei nu va accepta reduceri sau slăbirea politicii de coeziune după 2020“.
 
Juncker a reamintit că, în 2014, decizia Comisiei pe care o conduce a fost să nu mai intervină în toate domeniile şi să se concentreze doar pe „cele în care se poate face o diferenţă“. „Trebuie să îmi amintesc că politica noastră de coeziune ar trebui să se bazeze în continuare pe principiile solidarităţii şi că nu o putem avea fără reciprocitate şi responsabilitate“, a spus preşedintele Comisiei Europene.
 
În timpul dezbaterii, unii participanţi au susţinut că alocarea de fonduri şi politica de coeziune nu ar trebui să fie utilizate ca sancţiuni sau taxe de statele membre, în timp ce Pierre Moscovici, comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, a declarat că acestea ar putea fi instrumente financiare care ar putea sprijini politicile de solidaritate. În acelaşi timp, el penaliza regiunile în care au existat probleme privind drepturile omului - o aluzie clară la modul inegal în care unele ţări se confruntă cu problema refugiaţilor.

Concentrarea tematică şi strategia post-europeană „Europa 2020“ 

Un rezultat clar, susţinut în majoritatea intervenţiilor, a fost necesitatea de a pune în aplicare sprijinul într-un mod eficient, astfel încât fiecare euro investit poate ajunge la fiecare cetăţean european. „Pentru ei discutăm aici, întotdeauna“, a reamintit Juncker.
 
Un alt subiect discutat în cadrul evenimentului a fost necesitatea de a investi în capitalul uman, temă pe care ministrul de planificare, Pedro Marques, a ales s-o prezinte ca pe o prioritate, în timpul discursului său. Susţinând că Portugalia, în ceea ce priveşte infrastructura tehnologică, are cele mai mari rate de acoperire, ceea ce duce la o bandă largă care acoperă inclusiv zonele rurale şi îndepărtate, mărturiseşte că totuşi ţara nu dispune încă de investiţii în capitalul uman şi formarea oamenilor, fiind necesar să se pregătească pentru digitalizarea economiei.
 
„Provocările de coeziune sunt multe, dar trebuie să ne pregătim economia noastră, să fie în prima linie a inovaţiei. Scanarea se dovedeşte a fi o oportunitate excelentă pentru zonele periferice, pentru că mai important decât locaţia fizică este accesul la piaţa mondială“, a declarat ministrul portughez.
 
Totodată, s-a vorbit despre necesitatea de a „simplifica“ accesul la fonduri, despre o mai bună coordonare între instituţiile europene, statele membre, regiuni, punctându-se şi responsabilitatea în utilizarea fondurilor. S-a subliniat, de asemenea, necesitatea de a accelera creşterea economică durabilă pentru a se asigura că toate statele membre vor fi în măsură să exploreze globalizarea în creşterea economică şi schimbările tehnologice, dar s-a pus accent şi pe importanţa găsirii de soluţii adaptate la specificul fiecărei ţări.
 
Caietul de sarcini este depăşit, dar există un aspect care a existat în mai multe discursuri, iar pentru a comunica mai mult şi mai eficient modul în care fondurile europene sunt aplicate, preşedintele Juncker l-a subliniat cu precădere: „Sunt şocat când călătoresc prin aceste ţări din Europa şi realizez că cetăţenii europeni nu ştiu cum să înţeleagă suporturile şi modul în care aceste contribuţii sunt importante“.