Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Primele curse de cai la malul mării, un punct de atracţie turistică "Cine a asistat la cursele de cai de la Constanţa trebuie să'i fi săltat inima de bucurie"
Primele curse de cai la malul mării, un punct de atracţie turistică: "Cine a asistat la cursele de cai de la
16 Apr, 2015 00:00
16 Apr, 2015 00:00
16 Apr, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
2407
Marime text
2407
Marime text
Lumea portului şi cea a turismului au fost întotdeauna reprezentative pentru oraşul Constanţa, văzut astfel ca un loc al distracţiilor şi al aventurilor. Pe lângă evenimentele estivale, pentru "distracţia vizitatorilor oraşului nostru", au fost organizate şi curse de cai, evocate de criticul şi istoricul de artă dr. Doina Păuleanu, în lucrarea "Constanţa 1878-1928. Spectacolul modernităţii târzii" (volumul I).În 1894, după cum se notează în lucrarea citată, primăria ia decizia de "a da o cursă de cai la 18 ale lunei viitore August, hotărând premiile următore: lei 200 premiul I/ lei 120 premiul II, lei 80 premiul III" (DJAN, dosar nr. 32/1894, f. 5-7).
Cursele de cai au fost introduse în Dobrogea de Constantin Pariano, ele fiind organizate pe moşia acestuia din comuna Hasancea, în apropiere de Constanţa (n.r. Valul lui Traian), potrivit lucrării citate. "Pe 17 august 1895, însuşi primarul Mihail Koiciu decide să organizeze (...) o cursă de cai dotată cu premii în valoare de 200, 120 şi 180 lei; în juriu sunt numiţi căpitanii Costescu, Marinescu şi Constantin Pariano" (DJAN Constanţa, dosar 39/1895, f. 6).
Dr. Doina Păuleanu scrie despre evenimentele organizate la malul mării, în 1896, aşa cum au fost ele evocate într-un număr al ziarului Constanţa. În august 1896, a avut loc o serbare nautică, din al cărei program făceau parte: "Curse de bărci de răsboiu, de comerciu, din port, cu pânze şi cu vâsle, curse, înot pentru bărbaţi, copii (nu şi femei, aici cu rol pasiv şi decorativ, n. n.), curse cu obstacole, curse umoristice, jocuri nautice." Constanţa oferea posibilităţi nenumărate de distracţie, precum "curse hypice, curse de cai ofiţeresci, soldăţeşci şi particulari cu obstacole, curse de tătari, etc. Seara bal la Casin". Tot în august 1896, erau organizate şi "curse pe jos de bărbaţi şi copii, cu obstacole, sărituri în înălţime şi în lungime, curse Jumeaux, Jockey, curse în saci, curse de biciclete, etc. Seara mare bal pe vaporul Cobra. Serbare veneţiană, focuri de artificii".
Potrivit criticului de artă, ziarul Constanţa a descris şi cursele de cai din 23 aprilie 1897, desfăşurate la iniţiativa lui P.S. Aurelian: "Cine a asistat la cursele de cai de la Constanţa trebuie să'i fi săltat inima de bucurie vedend cum populaţia Dobrogeană, fără deosebire de religie şi naţionalitate, s-a grăbit să dovedească că ştie a preţui sacrificiile ce guvernul face pentru încurajarea creşterii calului în Dobrogea. În adever, mii de oameni din toate unghiurile judeţului Constanţa şi din Tulcea au venit. Iar numerul înscrierilor de cai a întrecut toate aşteptările..." (Reuşita curselor de cai de la 23 Aprilie, Constanţa, V, nr. 204, 27 aprilie 1897, p. 1).
De asemenea, dr. Doina Păuleanu îl citează şi pe scriitorul H. Sanielevici, care descrie întâlnirea sa cu Gemadin, responsabil cu pregătirea unui cal pentru cursele de la Constanţa: "Dimineaţa şi seara îl plimbă - contra vântului, să nu asude - iar în restul timpului, ziua şi noaptea, îl ţine în picioare nemişcat şi strâns la burtă, pesemne ca să slăbească la trup şi să se întărească'n picioare". (H. Sanielevici, Icoane fugare. Impresii din Dobrogea, Viaţa Românească, VII, nr. 1, 1912, pp. 58-59).
După cum se menţionează în lucrarea citată, într-un alt articol al săptămânalului Constanţa, se scria: "Astă-zi 19 Maiu au fost alergările de primă-vară la hipodromul Analdolchioi. Toată Calea Carol I a fost pavoazată cu drapele, asemenea casele cătunului cu verdeaţă şi drapele, iar la bariera Tulcea a fost ridicat un prea frumos arc de verdeaţă. Încă de la orele 12, valuri de lume se revarsă peste cătunul Anadolchioi, iar la ora 3 cînd au început alergările, în incintă numai, se aflau 10 mii de oameni. Tribunele şi peluza erau de asemenea pline" (ibidem).
La Anadolchioi, unde erau organizate curse de cai, Ioan Adam, citat de dr. Doina Păuleanu, constată "un freamăt neînţeles, un babilon de naţii şi de limbi. Aici îţi sună în ureche laolaltă graiul tătarului şi a grecului, a bulgarului şi a evreului, a armeanului şi a românului. Apoi, nu tocmai rar, auzi vorbindu-se nemţeşte şi englezeşte. Dacă te duci sub pavilionul rezervat celor care plătesc, auzi şi limba franceză, ciripită de cuconiţele din faţă, c-un accent mai mult ori mai puţin elegant, apoi greceasca vorbită pe vârful limbei de strănepoatele Afroditei, care-s mai stăruitoare în a-şi păstra limba lor".
În aceeaşi lucrare, se menţionează şi modificările moderne aduse hipodromului de la Anadolchioi: "La 3 iulie 1916 are loc prima alergare în noile condiţii, onorată de organizatori cu exemplare cabaline reputate, dar şi cu premii pe măsură; caii Polonius, Duhay, Vai de mine, Mireille, Crăiţa, Baron Melden, Nutpecker, etc, şi-au arătat valoarea, iar pista de la Anadolchioi - potenţialul" (Jokey Club, Dacia, idem, nr. 92, 4 iulie 1916, p.1)
Sursa foto: Facebook.com
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
