Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
08:30 25 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ne lămureşte Direcţia Judeţeană de Statistică Unde au emigrat constănţenii în lumea largă (documente)

ro

08 Jul, 2013 00:00 2686 Marime text
Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa (DJS) a publicat datele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011.

Statistica ne transmite câteva informaţii importante, care de altfel ne erau cunoscute, ce ne lipseau erau doar cifrele.
Potrivit datelor centralizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, în anul 2011, eram mai puţini decât în 2002 cu 31.100 de persoane, 14.300 dintre acestea fiind femei, 41,5% dintre locuitorii judeţului aveau un nivel scăzut de educaţie, de asemenea, aveam 8.106 de persoane analfabete, iar cel puţin 29.000 de constănţeni făceau parte din populaţia care pleacă în străinătate.

Constanţa şi Valu lui Traian, primele ca populaţie stabilă 

Raportul DJS Constanţa reţine faptul că la 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Constanţa era de 684.082 persoane, din care 350.735 femei, acestea reprezentând 51,3% din populaţie.
Cel mai mare municipiu, potrivit datelor din 2011, şi nu încape niciun dubiu, este Constanţa. Cea mai locuită comună, este în schimb, Valu lui Traian.
Astfel, populaţia stabilă a municipiului Constanţa, cea mai mare localitate din judeţ, este, potrivit ultimului recensământ, de 283.900 persoane. De asemenea, populaţia stabilă a celor mai importante municipii şi oraşe este următoarea: municipiul Medgidia (39.800), municipiul Mangalia (36.400) şi oraşul Năvodari (33.000).
La nivel de comune, localitatea cu cel mai mare număr al populaţiei stabile este Valu lui Traian (12.376). Aceasta este urmată de localităţile Cumpăna (12.333), Mihail Kogălniceanu (9.978), Lumina (8.948) şi Cobadin (8.779 locuitori).
La polul opus, al localităţilor cu cel mai mic număr de persoane care fac parte din populaţia stabilă, se află: Dumbrăveni (552 locuitori), Vulturu (625 locuitori), Grădina (1.050 locuitori), Horia (1.115 locuitori) şi Saraiu (1.282 locuitori).

Diferenţă mică între oraşe şi comune 

În raportul Direcţiei de Statistică se arată că în municipii şi oraşe trăiau, în 2011, 471.000 persoane, reprezentând 68,8% din totalul populaţiei stabile.
Potrivit, aceluiaşi document se constată şi un număr scăzut al persoanelor absolvente de studii superioare. Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 41,5% aveau, în 2011, un nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 42,2% un nivel mediu (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi doar 16,3% aveau studii superioare. Totodată, la 20 octombrie 2011, în judeţul Constanţa, erau 8.106 persoane analfabete.

Emigranţii sunt mai mulţi decât a putut număra Statistica! 

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an şi care nu fac parte din populaţia stabilă, era, în octombrie 2011, de 19.042. Dar reprezentanţii DJS comunică faptul că cei 19.042 reprezintă doar o parte a numărului de emigranţi externi. „Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia”, se menţionează în raportul DJS Constanţa. Dintre cei puţin peste 19.000 recenzaţi, cei mai mulţi au mers în Italia (7.230), Spania (5.723), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (997) şi Germania (974).
Potrivit datelor deţinute de Direcţia Judeţeană de Statistică la data de 20 octombrie 2011 numărul persoanelor plecate în străinătate pentru cel mult un an era de 9.765. Şi în acest caz, cei mai mulţi constănţeni luaseră drumul Italiei (3.253), Spaniei (1.671) şi Germaniei (823).

Distribuţia populaţiei pe etnii. Cei mai puţini sunt croaţii

În judeţul Constanţa trăiesc, conform recensământului din 2011, 570.754 români, 450 maghiari, 8.554 romi, 94 ucrainieni, 143 germani, 20.826 turci, 3.568 ruşi-lipoveni, 19.601 tătari, 16 sârbi, 5 slovaci, 35 bulgari, 4 croaţi, 266 greci, 60 italieni, 36 evrei, 22 polonezi, 8 chinezi, 263 armeni, 35 ceangăi şi 503 macedoneni.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii