Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Mâini de fier în mănuşi de mătase. Femeile de poveste ale Constanţei care au răzbit într-o lume a bărbaţilor (galerie foto)
Mâini de fier în mănuşi de mătase. Femeile de poveste ale Constanţei care au răzbit într-o lume a bărbaţilor
08 Mar, 2016 00:00
08 Mar, 2016 00:00
08 Mar, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
3563
Marime text
3563
Marime text
Multe femei uită că au un rol primordial în această lume, deoarece femeia este cea care dă viaţă. Nu întâmplător femeile au inspirat dintotdeauna artiştii, aceste fiinţe minunate fiind cele care au dat naştere artei şi frumuseţii în această lume. Femeile sunt deopotrivă frumuseţe, graţie, dar şi putere şi izbândă.Statutul femeilor este redefinit şi „recolorat“ prin prezenţa activă într-o serie de domenii din viaţa socială, culturală, politică, sportivă. Vorbim despre o paletă largă de identităţi care, uneori, se află în competiţie şi care se exprimă constant printr-un „aici“ şi un „acum“. Femeia este „vehicul“ al senzualităţii, este definiţie a frumosului, este expresie a maternităţii.
Vom vorbi, în cele ce urmează, despre câteva dintre femeile Constanţei, despre forţa care face lucrurile să se mişte.
Doina Păuleanu este, fără îndoială, una dintre figurile emblematice ale vieţii artistice din Constanţa. Director al Muzeului de Artă încă din 1990, Doina Păuleanu a absolvit în 1971 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti (actuala Universitate Naţională de Arte), secţia Istoria şi teoria artei. În 1994, devine doctor în istorie la Universitatea din Bucureşti.
Iubitorii de frumos, cei care frecventau spectacolele Teatrului de Operă Constanţa în anii ’60 o pot confunda cu Violetta din „Traviata“, rol pe care l-a interpretat de peste 200 de ori. Soprana Aida Abagief s-a dedicat atât carierei de solistă de teatru, cât şi meseriei de profesor, predând mulţi ani la Colegiul „Regina Maria“ şi la Facultatea de Canto, pe care, de altfel, a şi fondat-o. A fost pentru studenţii şi elevii săi o adevărată mamă, dedicată şi grijulie, ea neavând alţi copii. După ce a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti, în 1960, Aida Abagief a fost repartizată la Constanţa. Oamenii şi locurile i-au intrat la suflet, astfel că, de atunci, prezenţa sa pe scena Teatrului de Operă Constanţa a fost constantă, iar iubitorii acestui gen de muzică o ştiu ca fiind omul dedicat scenei, ce trăieşte pentru şi prin public.
În administraţia publică locală şi judeţeană din Constanţa există femei care s-au făcut remarcate fie datorită activităţii lor, fie pentru că au fost popularizate de persoane cu notorietate.
Mariana Belu, secretarul general al Consiliului Judeţean Constanţa, este una dintre femeile care ocupă o poziţie importantă în administraţia judeţeană. Deşi este, de cele mai multe ori, o prezenţă discretă, prin mâinile Marianei Belu trec toate hotărârile CJC. Ea a ocupat funcţia de secretar general al CJC şi în vremea când preşedintele instituţiei era Stelian Duţu.â
O altă „mână de fier“ în administraţia judeţeană este Sevil Shhaideh, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Locale. Fost secretar de stat, Sevil Shhaideh a fost director general în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, femeia din spatele proiectelor.
Deşi puţine la număr, prezenţele feminine în fruntea primăriilor constănţene reprezintă un mare câştig. O altă femeie care conduce cu o mână de fier într-o mănuşa de catifea destinele unei întregi comunităţi este Ancuţa Belu, primarul comunei Mihail Kogălniceanu. Chiar dacă se află abia la primul mandat, şefa administraţiei publice locale a schimbat faţa localităţii în cei aproape patru ani de mandat. Nu mai puţin important, Ancuţa Belu este şi preşedinta Organizaţiei de Femei a PNL Constanţa.
Şi Justiţia este frumos reprezentată la nivelul Constanţei, alături de balanţa legii. Elena Camelia Grecu - procuror general în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, Mihaela Cristina Gradinariu - preşedintele Judecătoriei Constanţa sau Mihaela Cristina Mocanu - vicepreşedintele Tribunalului Constanţa sunt doar trei dintre femeile din sistemul juridic românesc care, cel puţin la Constanţa, nu au trecut neobservate.
Şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa se poate mândri cu femeile care fac carieră într-o lume a bărbaţilor. Subcomisarul Carmen Şerbănescu este şef Birou Analiza şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul IPJ Constanţa.
În ceea ce priveşte lumea sportului, Constanţa este bine reprezentată la nivel mondial. Cătălina Ponor, Simona Halep sau Eliza Samara sunt doar trei dintre fetele care au dus sportul constănţean şi sportul românesc pe cele mai înalte culmi ale succesului. Fostul director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa, Elena Frîncu, este considerat cel mai de succes manager de sport din România, primind chiar „Colanul de Aur“ din partea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.
Lista poate continua cu Nicoleta Daniela Sofronie, gimnastă laureată cu aur, respectiv argint olimpic la Atena, în 2004. Camelia Voinea, laureată cu argint olimpic la Seul - 1988, Daniela Mărănducă Nicolai - fostă multiplă campioană mondială şi europeană la gimnastică artistică şi aerobică, iar lista continuă.
Au pus umărul la bunul mers al societăţii şi Rodica Crăciun, şeful Serviciului de Stare Civilă Constanţa, care a oficiat de-a lungul carierei sale mii de căsătorii, Viorica Ani Merlă, directorul Direcţiei Programe şi Dezvoltare din cadrul Primăriei Constanţa, Gabriela Zoe Bucovală, cea care conduce Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, Livica Frăţiman, şefa Secţiei de Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean, Fotini Teodorescu, administratorul Dobrogea Grup, una dintre firmele cu tradiţie din Constanţa.
Lista femeilor de succes ale Constanţei este foarte lungă, oraşul de la malul mării putându-se lăuda cu nume de excepţie ale reprezentantelor sexului frumos ce au făcut carieră în diverse domenii.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
