Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
16:22 16 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Histria şi Carsium, redate circuitului cultural-istoric. Dar nu oricum! Va ţine cont CJC de recomandările Ministerului Culturii în procedura de atribuire a proiectelor? (documente)

ro

18 Oct, 2016 00:00 1828 Marime text

Atenţie la specificaţiile tehnice. Nu trebuie neglijat cazul Capidava!

„Restaurarea, conservarea, amenajarea şi valorificarea cultural-turistică a Cetăţii Carsium (Hârşova) - Castrul roman“ , respectiv a Cetăţii Histria, sunt două dintre proiectele reluate de administraţia judeţeană. Consiliul Judeţean aşteaptă oferte până pe 26 octombrie, a.c. pentru încredinţarea prin achiziţie directă a proiectului, în vedere elaborării actualizare documentaţie faza SF/DALI, adaptare la standardele POR 2014-2020 (ACB şi studiu de marketing), documentaţii complete pentru avize, acorduri şi autorizaţii necesare proiectului, aşa cum reiese de pe site-ul CJC.

În cazul Histria, procedura de primire a ofertelor s-a încheiat pe 13.10.2016, potrivit aceluiași site, dar veţi vedea mai târziu, din fericire nu s-a prezentat nimeni pentru atribuirea proiectului.

Din informaţiile noastre, confirmate de arheologi şi reprezentanţii ştiinţifici ai şantierelor arheologice din cele două cetăţi , Institutul Naţional al Patrimoniului dar şi un secretar de stat din cadrul Ministerului Culturii ar fi informat administraţia judeţeană cu privire la erorile conţinute de specificaţiile tehnice aferente celor două proiecte. Mai mult, în cazul Histria s-a recomandat anularea procedurii de atribuire a proiectului de elaborare a documentaţiei tehnico-economice, faza SF/DALI (inclusiv studii de teren - geotehnic, topografic etc.), expertiză tehnică, analiză cost-beneficiu şi studiu de marketing, precum şi întocmirea documentaţiilor complete necesare depunerii, obţinerii si predării către beneficiar a tuturor avizelor, acordurilor sau autorizaţiilor, necesare derulării Proiectului „Restaurarea şi punerea în valoare a Sitului Arheologic Cetatea Histria”, până la organizarea unei dezbateri cu specialiştii pe acest subiect.

Aceste recomandări vin ca urmare a situaţiei de la situl arheologic Capidava.

Despre Carsium

Cetatea romană şi romano-bizantină Carsium s-a construit, probabil, peste o fortificaţie getică, încă din a doua jumătate a secolului I p. Chr. Cetatea este menţionată frecvent în toate documentele antichităţii începând din secolul al II-lea p. Chr., până în secolul al VII-lea, cu numele de Carsum, Carsio, Carso, Carsos. Sursele istorice indică distrugerea repetată a cetăţii şi refacerea ei în timpul împăraţilor Constantin cel Mare şi Justinian. Cercetări mai vechi, dar şi cele recente, au scos la suprafaţă materiale arheologice de mare valoare ştiinţifică şi muzeografică atât în fortificaţie, cât mai ales în necropolele acesteia. La Hârşova se cunoaşte cel mai mare număr de borne de drum roman din Dobrogea: zece până în prezent. Acest fapt demonstrează că autorităţile au reparat şi întreţinut permanent, în antichitate, drumurile care-i asigurau legătura cu celelalte aşezări. Prin pacea de la Adrianopol, Poarta este obligată să dărâme fortificaţiile de pe malul drept al Dunării, iar cetatea este aruncată în aer. Pe locul ei se clădeşte Hârşova modernă. Din ruinele cetăţii, astăzi se mai văd câteva ziduri impunătoare.
„Turnul comandantului“, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste nouă metri. La Dunăre, un zid monumental, lung de circa 40 m, marchează zona în care a activat portul din antichitate până la distrugerea cetăţii, vreme de 17-18 secole. Oraşul de astăzi se ridică peste cetatea romană, romano-bizantină, medievală şi necropolele acesteia. Alături de cetate se găseşte o aşezare neolitică cu o vechime de şapte milenii. Evoluţia acestora se află în vitrinele Muzeului Carsium. Prin marea zestre istorică, Hârşova are o semnificaţie cu totul specială: este locul unde poţi învăţa să convieţuieşti cu propria istorie.

Studiul de fezabilitate iniţial a fost întocmit încă din 2015

Aşa cum se precizează şi în anunţul de atribuire, studiul de fezabilitate iniţial pentru proiectul Carsium a fost întocmit încă din anul 2015 de SC Credo Design SRL, şeful de proiect fiind arhiectul inginer Aurora Târşoagă. Firma are sediul în Bucureşti şi îi are ca asociaţi şi administratori pe Nicoleta Teişi şi Aurora Târşoagă şi desfăşoară activităţi de arhitectură şi restaurare.

SF a fost însoţit la vremea respectivă de avize de specialitate, memoriu arhitectură, borderou, memoriu general şi devize, expertiză tehnică, ridicare topo, studii, aşa cum reiese şi pe site-ul CJC, unde este publicat anunţul de reluare a procedurii de încredinţare a proiectului.

Ce spun arheologii despre cele două proiecte derulate de CJC

După scandalul izbucnit, după vizita la Capidava şi însemnările Comisiei „Limes”, date publicităţii, oficialii Ministerului Culturii par să devină tot mai interesaţi şi de celelalte proiecte de restaurare ale siturilor arheologice care se derulează în judeţul Constanţa. Zilele trecute, preşedintele Comisiei de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii, Ovidiu Ţentea făcea următoarea remarcă pe pagina sa de socializare: „Restaurarea și punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Histria în lumina specificațiilor tehnice! Cadou promoțional: un turn cu 4,5 metri la Carsium!”. Tonul ironic, folosit de oficialul Ministerului Culturii, ne-a determinat să solicităm amănunte în acest caz. Specialistul ne-a explicat că pentru a fi evitat modelul nefast Capidava, deoarece „cerinţele din specificaţiile tehnice pentru cele două proiecte scoase la licitaţie de CJC, sunt aproape similare cu nereuşitele de la Capidava, s-au emis atenţionări, inclusiv de la Ministerul Culturii”. Documentul care a fost transmis conducerii Consiliului Judeţean, recomandă consultări cu persoane care pot emite păreri pertinente în legătură cu aceste lucrări de restaurare, respectiv cu arheologii şi cu arhitecţii celor două situri arheologice.

La rândul său, dr. Constantin Nicolae, expert arheolog, responsabil ştiinţific al şantierului de la Cetatea Carsium a scris pe un site de socializare, la o postare referitoare la cele două proiecte derulate de administraţia judeţeană că „pentru a evita toate suspiciunile în legătură cu proiectul pentru Carsium, de comun acord cu conducerea MINAC şi CJ Constanţa, o să propun organizarea unei întâlniri la Hârşova pe această temă. Poate fi un prilej bun de a pune anumite lucruri la punct”.

Constantin Nicolae mai spune că „la Hârşova, deocamdată proiectul este în faza SF/DALI...o să avem grijă şi de cercetarea preventivă. Deja avem o strategie....adică ştim unde, ce, cât, cum ...ne-am pus o sumedenie de întrebări. Când va veni vremea ei, o punem în aplicare.....”

Despre Histria

În decursul celor peste 1.300 de ani de locuire neîntreruptă, oraşul construit pe ţărmul actualului Sinoe a fost apărat de 5 ziduri de incintă succesive, corespunzând marilor etape istorice traversate de-a lungul existenţei sale. Din păcate, s-au făcut săpături doar pe un sfert din suprafaţa cetăţii, din anul 1914, de când marele arheolog Vasile Pârvan a început cercetarea străvechii aşezări. După 13 secole de locuire, cetatea a fost distrusă de atacuri în secolul VII după Hristos, după ce a suferit mai multe distrugeri în decursul timpului: în timpul expediţiei lui Darius, a lui Filip Macedoneanul, de alianţa carpo - gotică. Pe malul lacului Sinoe, „la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului” (după cum precizează Strabon), se afla Cetatea Histria - prima colonie greacă de pe ţărmul de vest al Mării Negre şi cel mai vechi oraş de pe teritoriul României. În perioada greaca (sec. VII - I i.Hr.), oraşul era format din două unităţi distincte (dupa un model urban cunoscut în lumea antică) - acropola şi aşezarea civilă, fiecare înconjurate de câte un zid de incintă propriu, ce însumau o suprafaţă de aproape 35 ha. După o distrugere violentă, către sfârşitul sec. VI i.Hr., în plină perioadă clasică, un nou zid de incintă reduce la jumătate suprafaţa oraşului. În această perioadă, Histria cunoaşte un regim democratic, aderarea la Liga Maritima Ateniană, comerţ intens şi chiar monedă proprie. Încercarea primului val de sciţi de a se stabili în sudul Dunării, precum şi răzvrătirile cetăţilor pontice împotriva lui Lysimach aduc cetăţii o nouă distrugere, către sfârşitul sec. IV i.Hr. Secolele următoare aduc atât refacerea oraşului cât şi o nouă înflorire, dar mai ales primele alianţe cu unele căpetenii ale geţilor (Zalmodegikos, Rhemaxos). Secolul I i.Hr. aduce noi frământari şi pericole externe: regele Pontului, Mithridates VI Eupator, trimite la Histria unul din strategii săi, în anul 72 i.Hr. aduce primele armate romane care, sub comanda lui M. Terentius Varro Lucullus, scot coloniile vest-pontice de sub influenţa lui Mithridate, iar câţiva ani mai tarziu, regele geto-dac Burebista cuprinde cetatea sub stăpânirea sa. Odată cu moartea lui Burebista, cetatea trece sub stăpânire romană, încheindu-se astfel perioada de autonomie. Sub stăpânirea romană cetatea cunoaşte o noua înflorire. Dacă în perioada romană timpurie (sec. II - III d.Hr.) incinta închidea o suprafaţă destul de mare, în urma violenţelor carpo-gotice ce au dus la distrugerea totală a oraşului, obligă locuitorii săi din epoca romană târzie (sec. IV - VII d.Hr.) la restrângerea zonei urbane la doar 7 ha, la adăpostul incintei vizibile astăzi. Săpăturile arheologice, începute înca din 1914, au scos la iveală, pe lângă resturile incintelor mai sus amintite, o serie de monumente remarcabile, datând din diferite perioade din existenta cetăţii. Pentru epoca greacă se remarca „zona sacră”, cu templul lui Zeus şi templul Afroditei, precum şi resturile de locuire de pe platoul pe care se afla aşezarea civilă. Din perioada romană imperială (sec. II - III d.Hr.) datează edificiile termale ale oraşului şi reţeaua stradală. Cele mai multe monumente aparţin epocii romano-bizantine (sec. IV - VII d.Hr.) şi ele se află în interiorul cetăţii târzii: bazilici civile sau paleocrestine, pieţe publice, magazine, cartiere de locuinţe cu caracter rezidenţial (domus) sau economic. De asemenea, săpăturile au oferit un bogat material arheologic, cea mai mare parte, fragmente arheologice remarcabile, fiind expusă în muzeul cetăţii: sculpturi, reliefuri, materiale de construcţie, inscripţii, ceramică (grecească şi romană), sticlărie, obiecte din metal.

Institutul Naţional al Patrimoniului recomandă discuţii cu specialiştii pe proiectul Histria

Unul dintre cercetătorii ştiinţifici de la Histria, arheolog Iulian Bârzescu ne-a precizat că este de dorit o reevaluare a specificaţiilor tehnice care însoţeşte proiectul de atribuire pentru lucrările de la Hârşova. „Am stat de vorbă cu responsabilii ştiinţifici ai şantierului, arheologii Alexandru Avram şi Mircea Angelescu, eu însumi am adus câteva observaţii importante de care am văzut că nu s-a ţinut cont în acele specificaţii tehnice care se cer pentru proiectul care vizează reabilitatea cetăţii. În ceea ce mă priveşte sunt diferenţe mari între textul meu şi aceste specificaţii. Transparenţa şi o discuţie cu specialiştii ar elimina neajunsurile şi ar evita o situaţie similară Capidavei”, susţine arheologul Bârzescu.

Acesta ne-a precizat că din informaţiile sale, specialiştii au solicitat autorităţilor judeţene, anularea procedurilor de atribuire pentru cele două proiecte şi organizarea unor întâlniri care să aducă îmbunătăţiri necesare specificaţiilor tehnice actuale.

Iulian Bârzescu ne-a povestit că Histria a mai avut parte în 2004 de o lucrare de reabilitare nefericită şi nu ar fi drept ca situaţia să se repete. „Cetatea nu beneficiază nici acum de panourile de informare pentru turişti. Avem o nocturnă care nu s-a aprins niciodată pentru cei care vin şi ne vizitează. Ar fi păcat ca istoria să se repete. Histria merită o restaurare adevărată, tocmai de acea ne dorim un dialog cu autorităţile, beneficiare ale proiectelor”, a conchis Bârzescu.

Palaz confirmă existenţa unei hârtii de la MC

Vicepreşedintele CJC, responsabil de proiectele derulate de administraţia judeţeană, Claudiu Palaz ne-a confirmat că la sfârşitul săptămânii trecute s-a primit într-adevăr o recomandare pentru proiectul de la Histria.

Atribuirea proiectului nu a avut loc, deoarece nu s-a prezentat nicio firmă în perioada avută la dispoziţie. Palaz dă asigurări că se va ocupa personal ca aceste discuţii cu specialiştii să aibă loc.

În ceea ce priveşte proiectul Carsium, vicepreşedintele CJC spune că proiectul a primit un aviz în baza studiului de fezabilitate elaborate în 2015 şi se află în termenul legal de primire a ofertelor. „O să verific ce mi-aţi semnalat, dar dacă a primit aviz şi nu e în regulă, cine l-a dat ar trebui să răspundă pentru el”, a precizat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii