Clienţii păgubiţi pot solicita penalităţi Legi contra ţepelor imobiliare

După boom-ul imobiliar care a ţinut cam până anul trecut, multe persoane care au încercat să-şi cumpere o casă s-au trezit ţepuite de dezvoltatori. Câţiva parlamentari, printre care şi constănţeanul Aledin Amet, au pus pe hârtie două proiecte de hotărâre care să prevină astfel de escrocherii.

Pe 26 mai 2010, nouă deputaţi, şapte PDL şi doi ai minorităţilor - Aledin Amet şi Mircea Grosaru - au înregistrat la Camera Deputaţilor iniţiativa legislativă privind sprijinirea persoanelor care vor să cumpere o casă nouă. „Numărul persoanelor care vor să locuiască într-o casă nouă este din ce în ce mai mare. Problema apare la finanţarea acestui proiect. Cei mai mulţi dezvoltatori imobiliari au o politică benefică numai lor: ridică o parte din imobil sau redactează numai proiectul şi scot la vânzare apartamentele sau casa. Apoi construiesc imobilul respectiv pe banii viitorilor proprietari. Numai că, în contextul crizei actuale, tot mai mulţi dezvoltatori imobiliari au dat faliment sau se află în insolvenţă. Ceea ce pentru clienţi înseamnă un singur lucru: nu vor mai putea intra în proprietatea a ceea ce au cumpărat şi nici banii nu îi mai pot recupera, că nu au de unde", se artă în expunerea de motive a propunerii legislative.

Dezvoltatorul nu se va atinge de banii plătiţi înainte

Cu alte cuvinte, iniţiatorii s-au gândit la o soluţie pentru a preveni aceste probleme. Ei propun ca dezvoltatorii să aibă voie să ceară, la semnarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, un avans sau toată suma care acoperă costurile estimate ale acelui imobil, cu condiţia ca sumele avansate să constituie un fond de care constructorul să nu se atingă pe durata construirii imobilului. „Banii depuşi în acest fond vor intra în posesia dezvoltatorului imobiliar numai în momentul în care imobilul este înregistrat în cartea funciară de noul proprietar. În cazul în care dezvoltatorul imobiliar nu predă la termenul stabilit în contract imobilul, clientul are dreptul de a solicita acestuia penalităţi", se arată în textul propunerii legislative. De asemenea, la art. 4 al iniţiativei se precizează că „în cazul în care dezvoltatorul imobiliar nu mai poate continua lucrările la imobil, va fi obligat să returneze banii pretinşi de la client". Şi în Constanţa există un caz renumit: un dezvoltator imobiliar recunoscut a promis câtorva sute de oameni că le va construi case, dar nu s-a mai achitat de promisiune. Unii au pierdut avansul pentru locuinţe, iar alţii chiar suma integrală. Este vorba despre Grupul Vectra, care în momentul de faţă este în insolvenţă.

Alţi nouă deputaţi, printre care şi deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (UDTTMR), Aledin Amet, au mai iniţiat un alt proiect de hotărâre în aceeaşi direcţie.

Locuinţele neterminate ar putea fi finalizate de ANL

Este vorba despre propunerea legislativă privind protejarea persoanelor care au cumpărat un imobil, dar nu au intrat în posesia lui. „Mulţi oameni de bună credinţă plătesc un avans sau chiar întreaga sumă de bani pentru un imobil care nu există decât pe hârtie. Li se prezintă tot felul de acte care să dea o notă de legalitate şi autenticitate proiectului, care, după o perioadă, nu se mai concretizează", se arată în expunerea de motive a iniţiativei. Iniţiatorii propun ca, în cazul în care un beneficiar se găseşte într-o astfel de situaţie, adică a plătit o parte din bani sau chiar contravaloarea totală a unei locuinţe fără a beneficia însă de casa promisă, să se adreseze Autorităţii Naţionale pentru Locuinţe (Agenţia Naţională pentru Locuinţe). „Clientul care nu a intrat în posesia imobilului pentru care a plătit un avans sau întreaga sumă, iar dezvoltatorul imobiliar nu mai poate continua proiectul, se poate adresa Autorităţii Naţionale pentru Locuinţe în vederea finalizării lucrării. Dezvoltatorul imobiliar va preda reprezentanţilor Autorităţii Naţionale pentru Locuinţe întreaga documentaţie aferentă, urmând să îşi recupereze investiţia după finalizarea lucrării şi vânzarea locuinţelor prevăzute în proiect", se arată la art. 3 şi 4 ale propunerii legislative. Ambele iniţiative au fost înaintate la Senat.