Cioloş cere implicare în absorbţia de fonduri europene Cum rezolvă primarii din judeţul Constanţa problema cadastrării

Premierul Dacian Cioloş a avut o întrunire, zilele trecute, cu ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Potrivit unei informări postate pe site-ul Guvernului, subiectele abordate au vizat: problematica gestiunii fondurilor europene pe care ministerul le are în responsabilitate cu Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional care vizează administraţia despre cadastru şi reforma funcţiei publice şi a administraţiei teritoriale.
 
Dialogul s-a axat, în special, pe subiectul fondurilor europene, „în ideea în care ministerul este într-un anumit fel finanţator pe programe de investiţii la nivel local, la nivel regional, dar vizează şi anumite politici sectoriale pe care le avem ca prioritate“, după cum a arătat prim-ministrul.
 
Dacian Cioloş a subliniat: „De acum înainte, când vorbim de fonduri europene, aş vrea să nu mai tratăm acest aspect doar ca pe o sursă de finanţare, ci să ne concentrăm pe gradul de absorbţie. Vreau, în paralel, să lucrăm şi pe calitatea absorbţiei, şi pe impactul acestei absorbţii pe diferite sectoare pe care ne-am stabilit anumite priorităţi“. 
 
În ceea ce priveşte cadastrul, Cioloş a subliniat că „lucrurile sunt foarte mult întârziate, pentru că nici 20% din teritoriu nu e încă înregistrat în cadastru“. O soluţie pentru rezolvarea acestei probleme ar fi, în opinia sa, utilizarea fondurilor europene, suficiente pentru circa 700 de localităţi care ar putea fi finanţate în următorii doi-trei ani pentru a finaliza cadastrul.
 
Un factor important ar fi „voinţa autorităţilor locale, mai ales la nivelul comunelor, de a se implica în acest efort de cadastrare. Sunt anumite rezistenţe la nivelul comunelor de a se implica în acest proces de clarificare a situaţiei proprietăţii, de punere în posesie, de clarificare a punerilor prin posesie şi apoi de înregistrare a titlurilor de proprietate în cadastru“, a constatat şeful Executivului.
 
Pentru a forţa mâna administraţiilor locale, nu este exclus să apară condiţionări din partea autorităţilor centrale. „Ne gândim să condiţionăm într-un anumit fel, utilizând inclusiv finanţările pe care le avem pentru anumite tipuri de infrastructură sau alte investiţii în comune, de voinţă, de dorinţa de angajare, de implicare a autorităţilor, a primarilor, a consiliilor locale în a-şi finaliza procesul de cadastru“, a declarat Cioloş. 
 
În acest context, am discutat cu primari ai localităţilor constănţene despre strategia lor de lucru şi priorităţile stabilite pentru perioada următoare.

Costuri ridicate şi obstacole din partea instituţiilor statului

Primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Ancuţa Belu, are în plan atragerea de fonduri europene şi de investiţii, însă întâmpină dificultăţi. Aflată în Bulgaria, în cadrul unui proiect transfrontalier, Belu ne-a declarat că, în ceea ce priveşte realizarea cadastrului comunei, costurile sunt extrem de mari, iar bugetul local nu permite realizarea acestuia.
 
„Nu avem cadastrul făcut. Intenţionăm să facem demersuri în acest sens. Costurile sunt importante şi de aceea vom analiza situaţia şi, în funcţie de rezultat, vom vedea ce putem face“, a precizat şefa administraţiei locale din Mihail Kogălniceanu.
 
Totodată, pentru a face cadastrul, autorităţile locale trebuie să soluţioneze cererile de punere în posesie. Or şi aici apar probleme. „Pe Legea 165 nu am putut răspunde tuturor cererilor, pentru că avem probleme cu ADS şi cu Ocolul Silvic, care au terenuri în administrare şi pentru care nu cădem de acord. Inventarierea este făcută şi predată, dar sunt anumite sole pe care există disensiuni“, ne-a explicat Ancuţa Belu.
 
În ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2015, Primăria Mihail Kogălniceanu are temele făcute. „Ne-am axat pe problemele stringente ale comunităţii şi am elaborat un proiect care vizează construirea unei grădiniţe cu program prelungit, pe care îl vom depune în luna martie. Totodată, am lucrat la un proiect privind asfaltarea drumurilor, pentru care sperăm să obţinem finanţare europeană nerambursabilă“, a afirmat primarul comunei, Ancuţa Belu. 

Cadastrul promis de la Centru… în stand-by

Despre comuna Horia s-ar putea spune că a avut mai mult noroc. Aceasta, împreună unităţile administrativ-teritoriale Ghindăreşti, Topalu şi Gârliciu, a fost inclusă în programul-pilot al Guvernului privind realizarea cadastrului. Numai că, potrivit primarului Gigel Sava, deşi s-a făcut licitaţia pentru desemnarea câştigătorului lucrării, „cadastrarea a intrat în stand-by şi, până cum, nu s-a făcut nimic“. Dacă ar fi să finanţeze lucrarea din bugetul local, „comuna Horia nu şi-ar putea permite să suporte costurile imense nici în următorii 15 ani“.
 
Și la capitolul punere în posesie sunt probleme.

„Până la finele lunii, epuizăm suprafaţa de teren pe care o avem la dispoziţie şi vor rămâne multe cereri neonorate. Asta deoarece, pentru a rezolva problema, avem nevoie de 1.100 de hectare de teren, iar noi mai avem disponibile doar 35 de hectare“, ne-a declarat gospodarul-şef.
 
Ca şi alţi primari din judeţ, Gigel Sava aşteaptă deschiderea sesiunilor de depunere a proiectelor cu finanţare europeană.
„Vom depune un proiect pentru modernizarea şi asfaltarea drumurilor din Horia, Tichileşti şi Cloşca, unul pentru realizarea de drumuri de exploatare agricolă în Horia şi Tichileşti şi un altul care ne va ajuta să construim rezerve naturale de apă pe cursurile celor două pâraie din zonă. Toate sunt elaborate şi urmează să fie depuse“, ne-a declarat primarul comunei Horia.
 
Totodată, fiind membru fondator al GAL Dobrogea Centrală, administraţia locală din Horia aşteaptă definitivarea strategiei şi, tot pe fonduri europene, va depune un proiect pentru construirea unui centru multifuncţional protejat lângă Mănăstirea „Sf. Gheorghe“ din satul Cloşca. „Acesta va adăposti peste 25 de bătrâni şi 15 copii din zonă, iar capacitatea sa va putea fi extinsă până la găzduirea a 50 de bătrâni şi 25 de copii“, ne-a explicat Gigel Sava.
 
Tot în cadrul GAL Dobrogea Centrală, primarul din Horia vrea să construiască în comună şi o cantina socială care să deservească oamenii din toate localităţile arondate.

Proiecte pe diverse paliere, la Ovidiu

Primarul din Ovidiu a vorbit, recent, despre proiectele care urmează a fi derulate în oraş. „Avem pregătit un proiect ce urmează a fi depus pe noile axe şi care va permite construirea unei grădiniţe cu program prelungit în Ovidiu şi un altul prin care vrem să efectuăm noi amenajări în cadrul Liceului Tehnologic «Ion Podaru». În luna aprilie, în cartierul Tineretului vom începe lucrările pentru asigurarea iluminatului public şi casnic, ce ar urma să fie definitivat în vară, şi apoi ne vom ocupa de reasfaltarea arterelor“, a punctat primarul George Scupra.
 
Desigur, pentru mandatul următor, primarul va propune comunităţii alte proiecte, care vor viza: promovarea şi includerea în trasee turistice a sitului arheologic Castrul roman, Insula Ovidiu - pe care au preluat-o în administrare în aprilie 2015, precum şi construirea unei şcoli şi a unei grădiniţe noi în satul Poiana, reabilitarea imobilului existent presupunând o investiţie cu mult mai mare.
 
De altfel, George Scupra a confirmat că, în primăvară, va face publică lista proiectelor pe care îşi propune să le implementeze la Ovidiu în mandatul următor. Potrivit edilului-şef, deja se lucrează la acestea, proiectele urmând a fi depuse pentru atragerea de fonduri europene nerambursabile în exerciţiul financiar 2014 - 2020.

Infrastructura rutieră şi învăţământul, priorităţi la Deleni 

Când vine vorba de cadastrul general, majoritatea primarilor invocă sumele extrem de mari pe care le presupune realizarea acestuia. Este şi cazul primarului comunei Deleni, Marian Dan. „Sunt probleme cu realizarea cadastrului general. Deocamdată, să reuşim să ne finanţăm proiectele începute. Nu ştiu cum şi când îl vom putea face, costurile sunt prea mari pentru noi“, ne-a declarat gospodarul-şef.
 
Referitor la punerea în posesie a oamenilor, Marian Dan susţine că, pentru a onora hotărârile judecătoreşti, situaţia ar urma să se definitiveze, terenul respectiv existând. „Mai sunt de pus în posesie câteva păşuni pe Legea 165 şi mai sunt oameni trecuţi la despăgubiri, situaţia completă fiind la Prefectură“, a precizat şeful administraţiei din Deleni.
 
În ceea ce priveşte proiectele cu finanţare europeană, Marian Dan urmează să depună două proiecte: unul pentru asfaltarea drumurilor, iar celălalt pentru extinderea liceului din comună. „Încercăm să depunem şi un alt proiect pentru reabilitarea Căminului Cultural de la Șipote, pe care l-am avut la Consiliul Judeţean Constanţa, dar nu s-a mai făcut nimic. De asemenea, tot la Șipote, vrem să înfiinţăm şi un dispensar, care să ofere servicii medicale de calitate localnicilor“, a adăugat primarul comunei Deleni, Marian Dan.

Birocraţia pune piedici şi la Agigea

Potrivit primarului Cristian Cârjaliu, la nivelul comunei Agigea, în mare parte, cadastrul este făcut. „Suntem în curs de execuţie a cadastrului general. Mare parte a comunei are cadastrul făcut“, a subliniat edilul-şef. La punerea în posesie, pe Legea 10, Agigea a încheiat procesul de punere în posesie. „Pe Legea 18, procesul este suspendat, pentru că Legea 165 este în vigoare şi presupune definitivarea inventarierii generale. Agigea a încheiat din anul 2014 inventarierea generală, dar aşteptăm deblocarea acesteia pentru a definitiva procesul. Suntem pe făgaşul normal şi avem terenul necesar punerii în posesie a oamenilor, dar ne împiedică această deblocare a inventarierii generale“, a afirmat Cârjaliu.
 
Pentru a accesa fonduri europene în exerciţiul financiar 2014-2020, administraţia locală din Agigea şi-a fixat obiectivele şi aşteaptă deschiderea măsurilor. „În principiu, ne axăm pe asfaltare de drumuri, extindere canalizare şi reţea de apă. Avem proiecte elaborate, pe care urmează să le depunem. Ele vizează asfaltarea drumurilor din localităţile Agigea şi Lazu, dar şi extinderea clădirii Primăriei. Mai avem depus un proiect de 10 milioane de euro pentru extinderea lucrărilor de canalizare în Agigea şi în Lazu, aflat în etapa de studiu de fezabilitate“, ne-a declarat primarul Cristian Cârjaliu.

Cadastrare cu probleme şi la Hârşova - „Va dura mult timp şi va necesita mulţi bani“

Spre deosebire de alte localităţi ale judeţului, edilul-şef din Hârşova spune că oraşul pe care îl păstoreşte a finalizat în proporţie de 100% punerea în posesie. „Toată lumea este pusă în posesie. Facem eforturi să nu fie probleme. Dar trebuie să ne gândim că această cadastrare a unei ţări întregi nu se poate realiza într-un timp foarte scurt“, a declarat primarul oraşului Hârşova, Tudor Nădrag.
 
Conform primarului Tudor Nădrag, toată suprafaţa extravilană a domeniului privat al oraşului a fost cadastrată. Acum, este nevoie de fonduri suplimentare pentru a putea continua cadastrările pe suprafaţa intravilană din oraş. „Vor trebui fonduri suplimentare pentru că o comunitate locală, din fonduri proprii, clar nu va reuşi să cadastreze suprafaţa sa în întregime. Sunt vizate foarte multe proprietăţi particulare, până la urmă. Este o treabă care va dura mult timp şi va necesita mulţi bani“, a mai declarat, pentru ZIUA de Constanţa, primarul Tudor Nădrag.
 
În acest context, şeful autorităţii publice locale a menţionat că statul a ajutat numai mediul rural, fără a acorda ajutor financiar şi oraşelor pentru cadastrare. Primarul Tudor Nădrag a mai spus că aproximativ 30% din suprafaţa oraşului a fost cadastrată.
 
Când vine vorba de accesarea fondurilor europene în exerciţiul financiar 2014-2020, administraţia locală din Hârşova vizează reabilitarea Spitalului Orăşenesc, care deserveşte nouă comune. Pentru schimbarea sistemului de încălzire, dotarea cu aparatură performantă şi renovarea întregii clădiri, administraţia locală va solicita nu mai puţin de cinci milioane de euro. Proiectul este deja gata şi urmează să fie depus.
 
„Suntem pregătiţi în continuare să depunem proiecte. Principala sursă de finanţare rămâne accesarea de fonduri europene. Cu banii de la bugetul comunităţii abia dacă putem întreţine ce deţinem“, a conchis primarul Tudor Nădrag.

La Pantelimon, doar 10% din suprafaţa totală a comunei este cadastrată

Nici la Pantelimon lucrurile nu stau mai bine decât în restul ţării. Cadastrarea pe banii Primăriei se mişcă încet. Astfel, doar 10% dintre terenurile comunei sunt cadastrate. Toţi locuitorii comunei beneficiază de procesul-verbal care atestă punerea în posesie.
 
La capitolul accesări de fonduri europene, primarul comunei Pantelimon, Vasile Neicu, se declară nemulţumit: „Toată lumea este specialistă în obţinerea de finanţare europeană, dar România a pierdut doi ani din axa de finanţare 2014-2020. Şi aleşii locali, şi aleşii parlamentari se învârt în jurul acestor bani europeni, dar ei se obţin foarte greu“.

„Ciocârlia nu are bani de cadastrare“

O altă localitate constănţeană care stă prost la capitolul cadastrări este Ciocârlia. Comuna are peste 450 de hectare de teren intravilan, aşadar, teren construibil, iar Primăria precizează că nu poate cadastra aceste terenuri, deoarece bugetul local este insuficient. Totuşi, şeful autorităţii publice locale, Traian Dragomir, spune că s-a realizat cadastrarea drumurilor extravilane. „După cum a spus premierul României, Dacian Cioloş, comunităţile locale se mişcă greu în procesul de cadastrare, pentru că nu au bani. De exemplu, Ciocârlia este arondată la Medgidia. Dacă am avea bani să plătim cadastrul şi extrasele de carte funciară, normal că am face-o“, a declarat Traian Dragomir.
 
La Nicolae Bălcescu, 60% dintre străzi vor fi asfaltate cu fonduri europene

Comuna Nicolae Bălcescu este, cu siguranţă, un exemplu pozitiv. Astfel, faţă de multe alte administraţii locale din ţară, dar şi din judeţ, Primăria Nicolae Bălcescu a reuşit să cadastreze între 70 şi 80% din suprafaţa totală a comunei. Mai mult, toată localitatea este pusă în posesie şi doar câteva parcele deţinute de persoane fizice ar urma să depună actele necesare pentru cadastrare.
 
Cât despre absorbţia fondurilor europene, primarul comunei spune că întregul proces de accesare a fondurilor este „greoi“. „Vin cu mare întârziere normele de aplicare şi programele respective. Ele au fost date numai cu titlu general. Sesiunile de depuneri trebuie să devină cu adevărat active. De asemenea, ministerele trebuie să ia şi ele măsuri, mai ales cele care au în răspundere derularea fondurilor europene“, a explicat primarul comunei Nicolae Bălcescu, Viorel Bălan.
 
De altfel, comuna de care se îngrijeşte Viorel Bălan va beneficia în acest an de asfaltarea drumurilor pe bani europeni. 60% dintre viitoarele străzi vor beneficia de asfaltare pe bani europeni. 

Obstacole în absorbţia fondurilor europene

Când România a intrat în Uniunea Europeană, se spunea că aderarea este cea mai mare şansă pentru modernizarea acestei ţări. Deşi sume imense de bani au fost puse la dispoziţia României, infrastructura, educaţia şi sistemul medical nu au cunoscut schimbări reale. Legislaţia stufoasă, lipsa cofinanţărilor de la Guvern şi numeroasele fraude au ţinut România pe loc în absorbţia fondurilor europene.