De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
19:20 24 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Cea mai lungă zi din an Datini la Solstiţiul de vară. Poartă azi o bijuterie din aur şi pune pelin la brâu

ro

21 Jun, 2016 00:00 7222 Marime text
Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice. În emisfera nordică, solstiţiul începe la 21 iunie 2016, iar ora diferă de la an la an. Anul acesta, solstiţiul începe la ora la ora 1.34. La Solstiţiu, Soarele se ridică deasupra orizontului într-un unghi de 90 de grade, aceasta fiind cea mai lungă zi, urmată de cea mai scurtă noapte a anului. Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice.
 
Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopți albe”. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri.
 
După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii, să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Solstiţiile reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mica înălţime faţă de Ecuator.

Focurile Sânzienelor 

Atotputernicia Soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încinşi cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri. Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei.
 
Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care, atunci când nu le este respectată sărbătoarea, devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste. Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.
 
Sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi că Drăgaica, se sărbătoreşte de pe 24 iunie. Mai poartă şi numele „Cap de vara” sau „Amuţitul cucului”. Ultima denumire are şi o explicaţie logică: cucul cânta doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară până la solstiţiul de vară. Bunicii noştri mai au o credinţă legată de celebra pasăre care apare şi în versurile numeroaselor melodii populare din folclorul românesc: se crede că, dacă aceasta nu mai cântă înainte de Sânziene, vara va fi foarte secetoasă.

Vrăji de belşug 

Solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, a creativităţii şi a belşugului.
Odată cu solstițiul de vară, astăzi se serbează și „Ziua Mondială a Soarelui”, motiv pentru care trebuie să profiți de această zi pentru a aduce prosperitatea și sănătatea asupra ta. Se spune că, dacă vrei să fii sănătoasă în restul anului, trebuie să faci baie în apa râurilor și a lacurilor, acesta fiind un ritual de renaștere.
 
Ca să atragi belșugul, este indicat să porți astăzi o bijuterie din aur, pe care în prealabil ai cufundat-o într-un vas cu ierburi uscate precum cimbru, rozmarin, mușețel sau sunătoare, plante ce reprezintă legătura ta cu un element puternic, și anume pământul. Despre dorinţele puse astăzi se spune că acestea vor prinde viață.

Ti-a placut articolul?

Comentarii