Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:59 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ce răsturnări de situaţie aduce Recensământul 2011 Două municipii devin oraşe, cinci structuri urbane capătă un rang inferior, șapte comune se desfiinţează (documente)

ro

09 Jul, 2013 00:00 4693 Marime text
Datele finale ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă o altă perspectivă asupra amenajării teritoriale a judeţului.

Dacă ne raportăm strict la numărul locuitorilor, două din cele trei municipii ale judeţului ar putea deveni oricând oraşe. De asemenea, cinci dintre cele nouă structuri urbane şi-ar putea pierde statutul de oraş şi l-ar putea căpăta pe cel de comună. Totodată, şapte dintre comunele judeţului ar trebui desfiinţate, dacă ţinem cont că numărul locuitorilor din cele şapte unităţi administrativ-teritoriale a scăzut sub 1.500, numărul minim al populaţiei prevăzut de lege.

Din raportul Direcţiei Judeţene de Statistică Constanţa reiese că municipiile care ar trebui retrogradate la statutul de oraş sunt Mangalia (36.364) şi Medgidia (39.780), acestea având sub 40.000 de locuitori, numărul minim acceptat de lege.
Acelaşi document scoate la iveală faptul că în judeţul nostru următoarele oraşe sunt asemenea comunelor când vine vorba de populaţia stabilă: Negru Vodă (5.088) Băneasa (5.384), Eforie (9.473), Hârşova (9.642) şi Techirghiol (7.292). Motivaţia? Toate cele cinci oraşe au sub 10.000 de locuitori. Oraşul Murfatlar scapă ca prin urechile acului de perspectiva retrogradării, având, potrivit Recensământului din 2011, 10.216 locuitori, numai cu 216 cetăţeni peste pragul minim acceptat.  

Pe de altă parte, oraşul Năvodari ar putea dobândi, pe viitor, un rang superior (32.981), aflându-se la doar câteva mii de locuitori distanţă de transformarea lui în municipiu. 
Şi comunele oferă surprize de natura modificării amenajării teritoriale a judeţului. Cumpăna (12.333) şi Valu lui Traian (12.376) ar putea fi oricând transformate în oraşe, dacă ne raportăm strict la numărul de locuitori, depăşind cu peste 2.000 de cetăţeni pragul minim cerut de legile în vigoare. În schimb, Dumbrăveni (552), Vulturu (625), Grădina (1.050), Horia (1.115), Saraiu (1.282), Siliştea (1.373) şi Cerchezu (1.399) sunt localităţile cărora din punct de vedere al numărului populaţiei stabile nu li se mai potriveşte statutul de comună, având sub 1.500 de locuitori. De asemenea, riscă să nu mai aibă statutul de comune (totul depinde de modul cum se va prezenta situaţia în anii următori), localităţile Fântânele (1.585), Pantelimon (1.608), Târguşor (1.616), Gârliciu (1.619) şi Tortoman (1.697), care, la această dată, depăşesc cu un număr nesemnificativ cei 1.500 de locuitori.

Cum poate deveni un oraş municipiu
 
Nu doar numărul de locuitori face dintr-o localitate un municipiu. Pentru a fi municipiu indicatorii minimali sunt, potrivit Legii 100/2007, următorii: numărul de locuitori - 40.000, populaţia ocupată în activităţi neagricole - 85%, dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă - 80%, dotarea locuinţelor cu baie şi WC în locuinţă - 75%, dotarea locuinţelor cu instalaţie de încălzire centrală - 45%, număr de paturi în spitale la o mie de locuitori - 10, număr de medici care revin la o mie de locuitori - 2,3, unităţi de învăţământ - postliceal, dotări culturale şi sportive constând în săli de spectacol, eventual teatre, instituţii muzicale, biblioteci publice, stadion, săli de sport, locuri în hoteluri - 100, 60% din lungimea străzilor să fie modernizată, 70% din lungimea străzilor să aibă reţea de distribuţie a apei, 60% din lungimea străzii să aibă străzi cu conducte de canalizare, prezenţa unei staţii de epurare a apelor uzate cu treaptă mecanică şi biologică, 70% din lungimea străzilor să aibă reţele de hidrante exterioare pentru stingerea incendiilor, spaţii verzi (parcuri, grădini publice, scuare) - 15 metri pătraţi/locuitor, depozit controlat de deşeuri cu acces asigurat.

Ce investiţii trebuie să facă o comună pentru a fi declarată oraş

Oraşele trebuie să îndeplinească următorii indicatori minimali: număr locuitori - 10.000, populaţia ocupată în activităţi neagricole - 75%, dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă - 70%, dotarea locuinţelor cu baie şi WC în locuinţă - 55%, dotarea locuinţelor cu instalaţie de încălzire centrală – 35%, număr de paturi în spitale la o mie de locuitori - 7, număr de medici care revin la o mie de locuitori - 1,8, unităţi de învăţământ - liceal sau altă formă de învăţământ secundar, dotări culturale constând în săli de spectacol, biblioteci publice, spaţii pentru activităţi sportive, locuri în hoteluri - 50, 50% din lungimea străzilor să fie modernizată, 60% din lungimea străzilor să aibă reţea de distribuţie a apei, 50% din lungimea străzilor să aibă conducte de canalizare, prezenţa unei staţii de epurare cu treaptă mecanică, 60% din lungimea străzilor să aibă reţele de hidrante exterioare pentru stingerea incendiilor, spaţii verzi (parcuri, grădini publice, scuare) - 10 metri pătraţi/locuitor, depozit controlat de deşeuri cu acces asigurat.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii