Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
18:57 22 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Analiză Barometrul Comunităţii Locale. Municipiul Alba Iulia 2014

ro

24 Mar, 2015 18:01 919 Marime text
Luna martie a marcat pentru albaiulieni, prezentarea publică a rezultatelor unui barometru al comunităţii, o cercetare sociologică având o valoare aparte pentru o societate locală cunoscută pentru un anume spirit avangardist. Dincolo de discuţiile pe care le-a generat în spaţiul public albaiulian este, cred, important să privim acest demers sociologic, din perspectivele sale fundamentale. În acest sens, încep prin a spune că ne aflăm în faţa unei duble constatări şi anume că, pe de o parte, barometrul este o sursă ştiinţifică de informare publică prin care cetăţenii municipiului Alba Iulia conştientizează la un nivel superior temele şi proiectele cuprinse pe ceea ce numin generic agenda comunităţii, iar pe de altă parte, actuala cercetare este un bun punct de plecare în sensul eficientizării acţiunilor administraţiei publice locale.

Este important pentru acest studiu, ca şi pentru cele care urmează în anii care vor veni să se constituie ca instrument de creştere a implicării cetăţenilor în dezvoltarea urbană, ca element de analiză a elementelor care conduc la o mai bună guvernare locală, un concept care nu poate fi perceput doar ca acţiune a administraţiei publice locale independent de implicarea comunităţii locale. Este important să consfinţim prin demersurile ştiinţifice, sociologice în special, valorile participării civice, cele care pe viitor determină un anume ritm al dezvoltării urbane. În acelaşi context, este evident că barometrul comunităţii locale despre care vorbim în aceste zile, face parte dintr-un posibil pachet de instrumente prin care participarea este indusă sociologic. Această constatare, ne conduce la ideea că, un astfel de barometru, prin prezentarea rezultatelor sale în mod public poate stimula participarea civică a cetăţenilor albaiulieni. În aceiaşi ordine de idei, mai trebuie spus, că o astfel de centralizare a datelor despre principalele teme şi preocupări ale cetăţenilor, sporeşte timpul de reacţie al administraţiei publice locale faţă de nevoia construirii unor politici publice care să oglindească nevoia reală a acestei comunităţi. Complexitatea datelor cuprinse în acest barometru arată în mod clar nevoile, opţiunile şi mai ales priorităţile avute în vedere de cetăţenii unui oraş cu o populaţie sub 60.000 de locuitori.



Este evident pentru orice albaiulian că acest oraş s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani în jurul unor proiecte de dezvoltare care au culminat cu abilitatea accesării fondurilor europene, dar până acum nu am avut un document rezultat dintr-o cercetare ştiinţifică, capabil să transmită din punct de vedere statistic cât de importante sunt aceste proiecte pentru cetăţeni şi mai ales cum se raportează aceştia la acţiunile întreprinse de administraţia publică locală în ultimii ani. Pe scurt, odată cu apariţia acestui studiu, avem pentru prima dată o radiografie complexă a acestei comunităţi.

Datele studiului despre care vorbim au fost obţinute ca urmare a unei metodologii aplicate cu stricteţe, acurateţea cercetării fiind indiscutabilă. Culegerea datelor s-a efectuat în luna noiembrie a anului trecut, 7-21 noiembrie mai precis, prin două anchete: una la domiciliul persoanelor de peste 18 ani din municipiul Alba Iulia, iar cealaltă prin chestionare autoadministrate pentru reprezentanţii asociaţilor de proprietari/locatari din Alba Iulia. Prin intermediul acestui barometru au fost chestionate la domiciliu, un număr de 602 persoane, cu vârsta de peste 18 ani. Metoda de eşantionare a fost multistadială bistratificată, adică după sex şi cartier în ceea ce priveşte selecţia subiecţilor rezidenţi la blocuri şi aleatorie randomizată pentru cartierele formate din case. Au fost definite astfel 5 cartiere de blocuri (Cetate,Tolstoi şi Centru, Zona Industrială, Ampoi I şi Ampoi II, Ampoi III) şi 2 zone mari de case constituite din 7 subzone geografice. De asemenea au fost luate în considerare răspunsurile date la întrebările legate de proiectele de dezvoltare urbană, de către un număr de 109 reprezentanţi ai asociaţilor de proprietari/locatari.

Revenind însă la proiectele de dezvoltare urbană, proiectul major rămâne cel legat de Cetatea Alba Carolina. Restaurarea cetăţii, promovarea sa la nivel naţional, evenimentele create şi puse în valoare în interiorul său, toate acestea au făcut ca acest proiect de dezvoltare urbană prin rezultatele sale să devină parte integrantă a identităţii locale. Proiectul are un grad de valorizare şi acceptare publică durabilă şi consistentă, în procente care depăşesc 90%. Barometrul comunităţii locale arată în mod clar că cetăţenii oraşului au devenit, în ponderi de peste două treimi, implicaţi ca agenţi de promovare şi multiplicare a valorii proiectului. Există în rândul cetăţenilor convingerea că sunt co-acţionari ai acestui mare proiect, dorindu-şi astfel ca valoarea sa economică să crească şi să producă creştere economică durabilă în această zonă. Cetăţenii chestionaţi vin cu propuneri concrete în acest sens, mai multe spaţii verzi, zone de agrement, promovarea Cetăţii Alba Carolina, o mai mare densitate a evenimentelor şi activităţilor de tip cultural. La antipod, monumente precum Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, Celula lui Horea au intrat într-un soi de uitare publică. Cazul Bibliotecii Batthyaneum cea care nu este amintită ca spaţiu de mare interes pentru vizitatori poate fi într-o oarecare măsură explicat prin faptul că biblioteca nu mai este deschisă publicului de mai bine de cinci ani.

Analiza datelor prezentate de către această cercetare arată un interes ridicat al comunităţii locale cu privire la crearea unui habitat ecologic confortabil prin crearea unor parcuri şi alte categorii de spaţii verzi, 90% dintre cei chestionaţi considerând aceste investiţii ca fiind necesare în îmbunătăţirea arealului Cetăţii Alba Carolina. Ne aflăm evident în prezenţa unei priorităţi cetăţeneşti majore dar şi în faţa constituirii unui plan de acţiune de către administraţia publică locală capabil să răspundă acestei nevoi locale. O altă propunere despre care merită să vorbim este cea legată de crearea unor zone de agrement şi spaţii destinate sportului dotate adecvat, săli de sport, terenuri de sport, piste de biciclete şi în afara Cetăţii, datele arătând o comunitate locală cu un interes vădit faţă de petrecerea timpului liber practicând sportul.

În ceea ce priveşte valoarea atribuită de către publicul albaiulian monumentelor sau clădirilor din perimetrul Cetăţii Alba Carolina, aceasta nu este de regulă în strânsă corelaţie cu cantitatea sau mai ales cu calitatea lucrărilor de reabilitare. O explicaţie ar fi legată de faptul că unele lucrări de tip reabilitare sunt din punct de vedere tehnic intervenţii de conservare şi întreţinere neavând în sine valenţa spectaculoasă a restaurării spre exemplu.

Un alt aspect demn de remarcat este legat de percepţia albaiulienilor cu privire la calendarul evenimentelor din oraş, un calendar generos sub aspectul numărului de evenimente culturale şi artistice, dar care reclamă în viziunea albaiulienilor o sporire a numărului de concerte, spectacole, festivaluri. Acest punct de vedere necesită o abordare în dublu sens şi anume sporirea numărului de astfel de manifestări pentru public dar şi reconsiderarea finanţărilor cu privire la evenimentele care nu generează nici notorietate, nici participare în rândul publicului larg. Nota generală a acestei percepţii arată că dorinţa comunităţii de a asista la o serie mai largă de manifestări cultural artistice este la un nivel ridicat.

Într-o altă ordine de idei, ierarhizarea de către cetăţeni a proiectelor propuse de către administraţia publică locală arată că aceştia ar sprijini investiţii considerabile în aspecte care ţin de latura educaţională. Pe primul loc, la viitoarele proiecte se află investiţiile în şcoli şi grădiniţe. Această dimensiune, a investiţiei în educaţie sub aspectul infrastructurii educaţionale, reprezintă punctul de vedere al unei comunităţi orientate către viitor şi către principiile dezvoltării durabile. Nivelul de prioritate al acestor investiţii nu mai necesită niciun fel de comentariu, lucrurile fiind clare din acest punct de vedere.

În continuarea abordării noastre, este important cred, să ne referim la satisfacţia cetăţenilor faţă de serviciile Primăriei. Prin intermediul acestui barometru au fost verificate un număr de 14 aspecte legate de serviciile Primăriei, calificativele pe care respondenţii le puteau acorda fiind: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” şi „nesatisfăcător”. Exista şi varianta nonrăspunsului, aspect care sugerează fie o abţinere din partea respondentului fie o insuficientă cunoaştere a acelui aspect. A fost realizată o clasificare cu două categorii a serviciilor, cele care au primit peste 50% din calificativele „foarte bine” şi „bine” şi cele care au obţinut sub 50% la aceleaşi calificative. Astfel la clasa cu procente peste 50% se remarcă un grad de satisfacţie ridicat cu privire la asigurarea transportului public urban- 82,1%, salubrizarea municipiului- 76,8%, modernizarea spaţiului urban- 66%, întreţinerea şcolilor din municipiu- 63,4%. La nivelul clasei cu procente sub 50%, gradul de satisfacţie cel mai scăzut este în raport cu asigurarea disciplinei în construcţii -39,2%. Există dincolo de statistică, câteva menţiuni necesare şi anume, unele dintre serviciile menţionate au obţinut procente mai mici din cauza faptului că un număr important dintre cei chestionaţi nu le-au dat niciun fel de calificative, acest aspect relevând la un anumit nivel că aceştia aveau un grad ridicat de necunoaştere a serviciului respectiv. Astfel, trei servicii au procente de nonrăspuns de peste 20%, adevăr care le plasează pe ultimele locuri în cadrul clasei cu procente sub 50%.

Cu privire la activitatea Primarului în actualul mandat, în sensul aprecierii comunităţii faţă de aceasta s-au folosit un set de 9 afirmaţii pe care le-au evaluat cei intervievaţi prin adevărat, fals, şi nu ştiu / nu mă pot pronunţa. În analiză s-au reţinut, în cazul fiecărui item, doar răspunsurile celor care au spus adevărat. Concluzia generală este că fiecare enunţ a fost apreciat ca fiind adevărat de peste 50% din totalul celor chestionaţi. Excepţie face doar afirmaţia- colaborează eficient cu Consiliul Local-. Astfel, 70,5% consideră că experienţa sa este utilă oraşului, 65,5% consideră că promovează proiecte importante pentru municipiu, în timp ce 57% consideră că reuşeşte să eficientizeze activitatea Primăriei.

Cu privire la dimensiunea denumită generic raportarea la dezvoltarea economică a oraşului, preocuparea faţă de situaţia locurilor de muncă rămâne una importantă şi este indispensabil legată de viziunea cetăţenilor faţă de dezvoltarea economică a municipiului Alba Iulia. Răspunsul la întrebarea „Care credeţi că este situaţia locurilor de muncă în Alba Iulia?“ ne arată care este percepţia generală asupra situaţiei locurilor de muncă. Astfel 55,5% declară că este -rea sau foarte rea- doar 4,4% declarând că este -bună sau foarte bună-. Un procent important, 33,1% dintre respondenţi  consideră situaţia ca fiind acceptabilă. Percepţia negativă asupra locurilor de muncă, are la bază o serie de factori atât de ordin individual dar şi de ordin extraindividual precum contextul unei societăţi aflate din 2009 într-o stare de criză economică suprapusă pe un context economic naţional cu multiple probleme structurale. Analizând atent datele din acest barometru se poate observa că cei care desfăşoară o afacere, deţin un PFA sau sunt liber profesionişti se raportează în mod pozitiv la situaţia locurilor de muncă din municipiu. Trei aspecte mi-au atras însă atenţia şi anume faptul că 51,3% dintre cei care se raportează pozitiv faţă de situaţia locurilor de muncă apreciază ca fiind convenabil actualul loc de muncă, în timp ce 47,5% apreciază că deşi au un loc de muncă şi-ar dori unul mai bine plătit. Apoi, 26,5% dintre cei care se raportează pozitiv faţă de situaţia locurilor de muncă, deşi au un loc de muncă şi-ar dori altul în specialitatea lor. Dacă în cel de-al doilea caz contează nivelul de venit, în cel de-al treilea se ridică o problemă constantă a pieţei muncii şi anume faptul că mulţi dintre absolvenţii de facultate au un loc de muncă în afara domeniului de expertiză. Barometrul mai arată şi faptul că 31,1% din populaţie o formează cei care pot fi catalogaţi drept inactivi în economia locală şi ne referim la pensionari, casnice, plecaţi la muncă în străinătate, în concedii de creştere a copilului, persoane cu dizabilităţi şi asistenţii acestora. Sigur că din punct de vedere economic trebuie spus că există premisele activării unei părţi din această categorie, cum ar fi cei plecaţi la muncă în străinătate sau cei care vor finaliza concediul de creştere al copilului. Pe baza datelor cuprinse în prezentul studiu autorii propun patru blocuri de populaţie după cum urmează, cu procentele aferente raportate la total populaţie. Blocul de aproximativ 30% al inactivilor cvasipermanenţi format în marea lui majoritate din pensionari şi casnice, blocul de aproximativ 10,5% al celor care caută un loc de muncă dar care din diverse motive nu reuşesc să se angajeze format din şomeri indemnizaţi sau nu, zilieri, etc., blocul de aproximativ 31,7% al populaţiei angajate expuse fluctuaţiei, format din cei nemulţumiţi de nivelul de venituri sau de faptul că nu lucrează în conformitate cu specializarea pe care o deţin şi în fine, blocul celor care deţin o anumită stabilitate pe piaţa muncii 27,8% format în special din angajaţi pe cont propriu, întreprinzători, liber profesionişti.

În concluzie, radiografia comunităţii albaiuliene prezintă o societate locală implicată activ în proiectele de dezvoltare urbană, o societate formată din cetăţeni care privesc comunitatea sub aspectul interdependenţei dimensiunilor care se afirmă în acest spaţiu, o comunitate înclinată către o dezvoltare coerentă pe termen mediu şi lung având în centru optimizarea economică a Cetăţii Alba Carolina. Barometrul arată în continuare o preocupare crescută faţă de problema locurilor de muncă de calitate, şi un grad mare de încredere dar şi de aşteptare faţă de autorităţile publice locale cu accent pe nevoia ca Primăria să se implice mai mult decât până în prezent în dezvoltarea economică (45,9%). Aşadar, dincolo de valoarea sa ştiinţifică, studiul coordonat de către Lucian Marina şi Mihai Pascaru este în fapt vocea societăţii albaiuliene cu nivelul ei de satisfacţie şi desigur de nemulţumire faţă de dezvoltarea urbană a municipiului Alba Iulia.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii