Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
07:56 22 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Audit Curtea de Conturi despre un dezastru ANT-ul condus de Filipescu, Matichescu și Nedea nu a elaborat o strategie de dezvoltare a turismului (document)

ro

23 May, 2017 00:00 5007 Marime text
Autoritatea Națională pentru Turism (ANT), instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei, a fost înființată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 96/22.12.2012. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 9/09.01.2013, a fost aprobată organizarea și funcționarea ANT, ca instituție publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Economiei și în coordonarea ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism. În luna decembrie 2014, în baza dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 86/17.12.2014, ANT a trecut din subordinea Ministerului Economiei în coordonarea ministrului Economiei, Comerțului și Turismului, iar între timp, în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2017, Ministerul Turismului a preluat activitatea Autorității Naționale pentru Turism.

Auditul Curții de Conturi pune sub semnul întrebării activitatea ANT! 

În perioada auditată, conducerea ANT a fost asigurată de un președinte cu rang de secretar de stat și de un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat. ANT a avut în subordine zece reprezentanțe și unități teritoriale interne de promovare și dezvoltare turistică cu sediul în țară (Constanța, Tulcea, Brașov, Tg. Jiu, Pitești, Cluj-Napoca, Bacău, Rm. Vâlcea, Timișoara, Baia Mare) și nouă birouri de turism externe (Varșovia, Londra, Roma, New York, Berlin, Viena, Moscova, Paris, Beijing).
 
Potrivit art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 9/09.01.2013, ANT a avut în principal următoarele atribuții:
- implementarea strategiei naționale de dezvoltare turistică, a strategiei de dezvoltare a produselor și a destinațiilor turistice, a strategiei de privatizare și post-privatizare în domeniul turismului;
- realizarea politicii de promovare și dezvoltare a turismului;
- organizarea și realizarea activității de promovare turistică a României, atât pe piața internă, cât și pe piețele internaționale;
- autorizarea operatorilor economici și personalul de specialitate din turism;
- atestarea ca stațiuni turistice de interes local sau național, localități sau părți de localități;
- îndeplinirea rolului de autoritate națională responsabilă cu elaborarea, coordonarea și implementarea programului pentru definirea și promovarea brandului turistic național, în scopul creării unei imagini pozitive a României;
- participarea la manifestări expoziționale de turism în țară și în străinătate etc.
 
Cât de temeinic și-a făcut treabă Autoritatea pentru Turism aflăm din sinteza raportului de audit al performanței fondurilor alocate prin bugetul ANT având ca destinație dezvoltarea și promovarea turistică a României pentru perioada 2013-2015, realizată de Curtea de Conturi a României. Ne-am oprit asupra acestui audit din două motive. Primul, deoarece această instituție a fost condusă, succesiv, în perioada evaluată de trei constănțeni - Răzvan Filipescu (2013-2014), Mirela Matichescu (2013-2015) și Anca Pavel Nedea (2015-feb. 2017). Secondo, toți cei mai sus menționați continuă să se folosească de această experiență (veți afla pe parcurs dacă a fost sau nu de bun augur) pentru a contribui la o explozie a industriei de profil.

Turismul ca… la carte! 

La nivelul UE, turismul este cea mai importantă industrie de servicii, iar în state precum Spania, Franța sau Grecia, acest sector constituie un element-cheie al activității economice, fiind unul dintre cele mai importante sectoare. Nu vă entuziasmați, România nu se regăsește în top destinații turistice. Din cursurile pe care le tocesc cei care studiază științele economice - turismul și serviciile, aflăm că turismul acționează ca un factor stimulator al sistemului economic global, iar prin dezvoltarea acestuia se obține un semnificativ spor de producție, aportul său la PIB fiind proporțional cu nivelul de dezvoltare al fiecărei țări. La nivel mondial, este al treilea sector economic, context în care, în anul 2015, numărul de sosiri turistice internaționale a crescut cu 4,6% față de anul anterior, pentru a ajunge la un total de 1.186 de milioane, generând astfel și o creștere a încasărilor din turism cu 4,4% față de anul 2014, înregistrându-se venituri de 1.136 de miliarde de euro.
 
Turismul joacă un rol semnificativ în dezvoltarea regiunilor europene, infrastructura creată în scopuri turistice contribuie la dezvoltarea locală, iar locurile de muncă create sau menținute pot contribui la compensarea declinului industrial sau rural. Importanța economică a turismului internațional poate fi măsurată analizând proporția veniturilor generate de călătoriile internaționale în raport cu PIB-ul, astfel că, în 2014, statele membre UE cu cele mai mari ponderi în PIB ale veniturilor din turism au fost Croația (17,2 %), Malta (14,4 %) și Cipru (12,3 %), în timp ce România a înregistrat o pondere de doar 0,9%. 
 
UE este o destinație turistică majoră, cinci dintre statele sale membre fiind printre primele zece destinații din lume în 2015, în funcție de numărul de turiști străini sosiți (Franța – 84,5 milioane; Spania – 68,2 milioane; Italia – 50,7 milioane, Germania – 35 de milioane și Regatul Unit – 34,4 milioane).
 
În termeni absoluți, cele mai mari venituri din turismul internațional în 2014 au fost înregistrate în Spania (49 de miliarde de euro) și Franța (43,2 miliarde de euro), urmate de Regatul Unit, Italia și Germania (toate trei înregistrând venituri de 33 – 35 de miliarde euro).
 
În 2015, Spania a fost principala destinație turistică din UE pentru nerezidenți (persoane din străinătate), cu 269 de milioane de nopți petrecute în structuri de cazare turistică, reprezentând 21,3% din totalul pentru UE - 28, urmată de Italia (192 de milioane de nopți de cazare), Franța (130 de milioane de nopți de cazare) și Grecia (78 de milioane de nopți de cazare), care au reprezentat împreună peste jumătate (53%) din totalul nopților petrecute de nerezidenți în UE - 28, în timp ce destinațiile cel mai puțin căutate au fost Luxemburgul și Letonia (datele provin de la Organizația Mondială a Turismului - OMT).
 
Și pentru România, turismul reprezintă unul dintre sectoarele prioritare ale economiei, care, prin resursele sale și prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale economiei naționale, constituie un factor important pentru progresul economic. La nivel național, deși în anul 2015 s-a înregistrat o creștere cu 18,5% a numărului de nopți de cazare petrecute de turiștii nerezidenți, respectiv de la 3,76 de milioane nopți de cazare în 2014 la 4,46 de milioane de nopți de cazare, totuși, nivelul încasărilor din turismul internațional a scăzut de la 1.832 de milioane de dolari în anul 2014, la 1.704 milioane de dolari în anul 2015. 

Principalele constatări și concluzii rezultate în urma misiunii de audit al performanței ANT 

Auditul Curții de Conturi la ANT a constatat faptul că, raportat la atribuțiile sale și la misiunea instituțională de a asigura: siguranța turiștilor, standardele de calitate în furnizarea serviciilor specifice de turism, premisele reale pentru dezvoltarea unui turism durabil, responsabil și competitiv, precum și pentru promovarea României, astfel încât aceasta să devină o destinație turistică atractivă pe harta turistică a Europei și a lumii, ANT are deficiențe la nivel de structură. Astfel, compartimentele juridic, economic, achiziții publice, resurse umane, administrativ, comunicare nu asigurau respectarea principiului separării atribuțiilor și nici desfășurarea în bune condiții a activităților, fiind organizat Compartimentul Economic, Achiziții Publice și Servicii Interne, cu atribuții pentru întreaga activitate economică a entității.
 
Deficiențele structurale au fost de natură a genera blocaje instituționale, întârzieri și sincope în îndeplinirea atribuțiilor legale ale instituției. Soluții provizorii au fost identificate și puse în aplicare prin mutarea temporară sau delegarea de competențe, încă din anul 2013, de la înființarea ANT, nefiind realizată o reorganizare instituțională sistemică, astfel încât această situație de „provizorat“ a trenat pe întreaga perioadă supusă auditului. Turismul în România nu a atins un grad de dezvoltare adecvat, țara noastră situându-se pe ultimul loc în ceea ce privește numărul de călătorii pe cap de locuitor. În concluzie, susțin evaluatorii Curții de Conturi, fără implicarea tuturor factorilor decidenți, atât din domeniul turismului, cât și din sectoarele adiacente, care participă în mod indirect la dezvoltarea acestui sector, și fără stabilirea unor strategii și politici comune între aceste sectoare, nu se poate realiza performanță în sectorul turismului.
 
Din punctul de vedere al unităților de cazare, în funcție de nivelul de confort și de oferta de servicii, în perioada auditată, numărul structurilor de primire turistică la nivel național a înregistrat o creștere atât în ceea ce privește numărul de unități de cazare, înregistrându-se o creștere de la 8.387 de unități în anul 2013 la 10.569 de unități în anul 2015, cu peste 26%, cât și în ceea ce privește numărul locurilor de cazare, unde s-a observat o creștere cu peste 20%.
 
În funcție de destinațiile turistice, numărul de unități de cazare a înregistrat creșteri în zona montană (peste 30% în anul 2015 față de 2013), urmată de zona Deltei Dunării (peste 28% în anul 2015 față de 2013), iar în ceea ce privește numărul locurilor de cazare, cele mai importante creșteri au fost înregistrate în Delta Dunării (peste 27% în anul 2015, față de 2013), în ceea ce privește numărul de turiști sosiți în perioada 2013-2015 în structurile de primire turistică, s-a constatat o creștere atât a numărului de turiști români, respectiv cu 23,5% în anul 2015, față de anul 2013, cât și a numărului turiștilor străini, respectiv cu 30%.
 
Capacitatea României de a atrage turiști este importantă, cu atât mai mult cu cât aceștia provin din state unde condițiile economice sunt mai bune, astfel că, în evoluție, numărul turiștilor străini care au vizitat România a crescut cu 322.415 în anul 2015, față de anul 2014, respectiv cu 16,8%, creșteri semnificative fiind înregistrate la nivelul turiștilor proveniți din SUA, unde s-a înregistrat o creștere cu 16.781 în anul 2015, față de anul 2014, respectiv de 14,80%, în timp ce numărul turiștilor din Israel a înregistrat o creștere cu 79.882 în anul 2015, față de anul 2014, respectiv de 57,29%.
 
În urma auditului, s-a constatat faptul că nu pentru toate formele de structură de primire turistică, definite la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 58/21.08.1998, ANT a emis ordine de aprobare a condițiilor și a criteriilor de autorizare a acestor structuri, așa cum prevede art. 20 din Hotărârii Guvernului nr. 1267/08.12.2010. În ceea ce privește tipurile de structuri de primire turistică, precum și definirea lor, s-a constatat faptul că acestea nu sunt aprobate printr-o hotărâre de guvern, așa cum prevede art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 58/21.08.1998.
 
În ceea ce privește agențiile de turism, în perioada auditată, s-au aflat în derulare un număr de 3.236 de licențe de turism, din care: 2.552 de licențe acordate agențiilor de turism tur-operatoare și 684 de licențe acordate agențiilor de turism detailiste. 

Cum s-au realizat și implementat politicile și strategiile în domeniul dezvoltării turismului  

Auditorii Curții de Conturi au studiat și modul în care s-au realizat și implementat politicile și strategiile în domeniul dezvoltării turismului și a programelor de promovare turistică. ANT trebuia să elaboreze strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu și lung, lucru care nu s-a realizat în perioada auditată. Auditul a mai constatat lipsa de coerență și necorelarea actului normativ în baza căruia ANT a fost organizată și a funcționat.

Evaluarea de marketing, promovarea turistică și atragerea fondurilor europene 

Din derularea contractelor de finanțare încheiate în cadrul acestei operațiuni, auditul a constatat un grad redus de absorbție a fondurilor europene, respectiv de cca 39%, calculat ca raport între sumele autorizate până la data finalizării misiunii de audit, în cuantum de 128.224.961 de lei, și sumele alocate acestei operațiuni, respectiv 75 de milioane de euro (echivalentul a 330 de milioane lei, la un curs de schimb de 4,4 lei/euro).
 
Din perspectiva nevoilor de dezvoltare și de finanțare a sectorului, auditul a constatat gradul ridicat de reziliere a unor contracte de finanțare, în sensul că, din cele 25 de contracte de finanțare semnate cu AM POR în perioada 2013-2015, 16 contracte de finanțare, în valoare totală de 64.419.907 lei, au fost reziliate, principalele motive fiind următoarele: gradul redus de realizare, de sub 50%, sau nerealizarea în totalitate a activităților din cadrul proiectelor ce au făcut obiectul contractelor de finanțare, depunerea cu întârziere a proiectelor, timpul rămas de la semnarea contractului și termenul-limită de solicitare a cererilor de rambursare fiind insuficient pentru derularea contractului de finanțare, întârzierea finalizării achizițiilor prevăzute în proiect și, respectiv, perioade insuficiente pentru implementarea acestuia, reevaluarea din partea beneficiarului, respectiv ANT, a proiectelor depuse, în sensul că, în urma unor analize ulterioare semnării contractelor de finanțare, a rezultat faptul că proiectul nu poate fi realizat întrucât ar avea un raport cost-beneficiu scăzut.

Participarea la târgurile internaționale de turism 

În perioada 2013-2015, ANT a participat la 99 de târguri externe prin închirierea de la organizatori a unor standuri standard sau a unor standuri amenajate. În ciuda efortului financiar realizat de stat atât cu închirierea, cât și cu amenajarea standurilor, auditul a constatat faptul că nu a existat un ordin care să reglementeze participarea entităților în calitate de co-expozanți, alături de ANT, în schimbul unei taxe de participare.
 
În concluzie, sumele destinate activității de promovare a turismului românesc prin participarea ANT la diverse târguri de turism organizate în afara țării nu au fost utilizate în mod eficient, întrucât, în unele situații, achiziția de servicii privind amenajarea/dotarea standurilor expoziționale s-a realizat la prețuri supraevaluate, iar în ceea ce privește achiziția de materiale promoționale, decontarea s-a realizat fără documente justificative.
 
Mai multe amănunte despre participarea ANT la manifestările organizate de industria turistică găsiți în secțiunea „Documente“, unde puteți parcurge sinteza auditului Curții de Conturi. În aceeași secțiune puteți consulta și punctul de vedere al Curții de Conturi referitor la derularea contractelor de investiții în turism, ca urmare a efectuării unor misiuni de audit/control la nivelul unităților administrativ-teritoriale, prin camerele de conturi, care au constatat abateri de la legalitate și regularitate ce au generat efectuarea de plăți suplimentare în sumă estimată de 43.911 mii lei. De asemenea, este disponibil și punctul de vedere al conducerii entității auditate cu privire la aspectele constatate în urma auditului performanței.

Concluziile generale și recomandările formulate 

În perioada 2013-2015, la nivelul ANT nu a existat o evidență a polițelor de asigurare încheiate de agențiile de turism posesoare de licență în turism. Este de notorietate faptul că, în anul 2016, două importante agenții de turism (Genius Travel SRL - dosar nr. 31700/3/2016 și Mareea Comtur SRL - dosar nr. 4272/97/2016) au solicitat instanțelor de judecată deschiderea procedurilor de insolvență, mii de turiști fiind puși în pericol de a-și pierde astfel banii achitați pentru achiziția de pachete turistice. Din punctul de vedere al existenței unor strategii în turism, s-a constatat faptul că, atât anterior, cât și în timpul perioadei auditate, ANT nu a elaborat și nu a supus aprobării Guvernului României o strategie de dezvoltare a turismului pe termen mediu și lung.
 
În fapt, în anul 2007, Guvernul României a stabilit că este necesară elaborarea unui Master Plan al dezvoltării turismului, pentru a pune bazele implementării unei abordări durabile a dezvoltării turismului din România. Astfel, a fost elaborat Master Planul pentru turismul național al României 2007 – 2026, care nici până la data finalizării misiunii de audit nu a fost aprobat printr-o hotărâre de guvern.
 
Foarte interesante sunt recomandările și măsurile dispuse de auditorii Curții de Conturi. Printre acestea, regăsim și dispunerea de măsuri privind încheierea unui protocol cu Administrația Națională Apele Române privind schimbul de date și informații referitoare la contractele de închiriere/concesiune a sectoarelor de plajă, în vederea identificării operatorilor care au avut/au încheiate contracte de concesiune/închiriere a sectoarelor de plajă fără a deține autorizație turistică pentru utilizarea lor, iar pentru cazurile identificate (inclusiv cele prezentate în raportul de audit al performanței) se recomandă să se dispună măsuri conform atribuțiilor și competențelor stabilite de lege, inclusiv de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor.
 
În secțiunea „Documente“ puteți citi raportul integral al auditului Curții de Conturi privind performanța fondurilor alocate prin bugetul Autorității Naționale pentru Turism pentru dezvoltarea și promovarea turistică a României în perioada 2013-2015.

Ti-a placut articolul?

Comentarii