Atac la Fin.Co.Ge.Ro Spa

Ieri a avut loc, la Hotel Maria, dezbaterea de mediu privind construirea unui hotel cu zece etaje, a unui lounge bar şi a unui auditorium cu piscină, în zona străzii Mihai Eminescu.

În fapt, este vorba despre o parte a proiectului italienilor de la Fin.Co.Ge.Ro Spa pe un teren concesionat de la Primăria Constanţa, pe vremea când aceasta era condusă de Gheorghe Mihăeşi. Povestea proiectelor pe care italienii vor să le dezvolte în zona Eminescu, dar şi în zona Faleză Nord este controversată şi „condimentată" cu un proces care a ţinut şapte ani. Însă, în ciuda faptului că instanţele le-au dat dreptate celor de la Fin.Co.Ge.Ro Spa, destule semne de întrebare planează încă deasupra întregii afaceri. Întâlnirea de ieri nu s-a bucurat de prezenţa reprezentanţilor beneficiarului proiectului, însă a avut-o „la cârmă", o perioadă, pe cea care a întocmit raportul de evaluare a impactului asupra mediului, Adriana Selea, director Blue Terra Consulting, societate pe care o găsim în majoritatea proiectelor „babane", însă în special cele care poartă semnătura arhitectului Felix Arsene, de la Kalinia Proiect. Evident, Fin.Co.Ge.Ro Spa nu face excepţie. Aşa că, tandemul Arsene - Blue Terra a făcut şi de această dată treabă.

Vai de urechile lui Nicuşor!

Adriana Selea a povestit cum că beneficiarii italieni au obţinut de la Primăria Constanţa, în concesiune, terenul pe care se intenţionează construirea unui ansamblu format dintr-un bloc 2S+P+14E, alte două blocuri, unul cu 12 etaje, iar un altul cu 15 etaje şi un ansamblul format din hotel şi lounge bar cu auditorium. Pentru fiecare dintre acestea a fost obţinut câte un certificat de urbanism pentru care s-a depus câte o documentaţie şi se urmează procedura. „Acum discutăm despre hotel, lounge bar şi auditorium, care ocupă o suprafaţă de 6384,5 mp. Complexul este practic un hotel cu unităţi de cazare între etajele 1 şi 10, în partea de parter sunt restaurantul, holul şi intrarea, iar subsolurile sunt parcări şi spaţii tehnice. Mai este un lounge bar şi partea de auditorum, P+1, în care se vor construi săli de conferinţe. Este chiar în vecinătatea mării. În ceea ce priveşte utilităţile, se poate realiza alimentarea cu apă din reţeaua existentă RAJA, de pe strada Mihai Eminescu, iar în ceea ce priveşte apele uzate, se va realiza pe amplasament o staţie de pompare care va prelua toate apele uzate. Energia electrică va fi asigurată din reţeaua Electrica, iar în ceea ce priveşte energia termică se va asigura din reţeaua RADET, deci nu va exista o centrală termică, cel puţin asta este soluţia în momentul de faţă, iar ca recomandare era în studiul de impact posibilitatea folosirii panourilor solare, ca sursă alternativă, pentru energia termică, dar şi pentru iluminatul public ce urmează a fi realizată printr-un proiect de urbanizare", a spus evaluatorul de mediu. Adriana Selea a mai precizat că au fost făcute multe recomandări legate de perioada de realizare a construcţiilor, „atunci când am considerat că va fi un impact semnificativ asupra factorilor de mediu legat de această gestionare a deşeurilor". „Impactul asupra aşezărilor umane sunt legate, în special de zgomotul din perioada lucrărilor şi, de asemenea au fost făcute recomandări pornind de la utilajele folosite, de la nivelul tehnic al acestora, de la reducerea vitezei mijloacelor de transport, de la circulaţia utilajelor între anumite ore şi chiar efectuarea de lucrări între anumite ore ale zilei. Zona amplasamentului nu include habitate şi nu găzduieşte specii care necesită protecţie specială. Amplasamentul se află parţial situat în aria de protecţie avifaunistică Marea Neagră, mai precis auditorium-ul, însă zona nu este una importantă din punct de vedere al locurilor de cuibărire, hrănire sau odihnă a speciilor de păsări caracteristice acestei zone. Legat de acest aspect, am făcut o recomandare şi anume ca la nivelul ultimului etaj al hotelului, dar şi în zona auditoriumului, la etaj, să fir amenajate nişte specii dotate cu echipamente dotate cu echipamente corespunzătoare pentru practicarea bird watching-ului. Concluzionăm că realizarea proiectului nu aduce un impact semnificativ negativ asupra factorilor de mediu", a mai spus Selea. Evaluatorii de mediu au mai spus că au propus să nu se desfăşoare nici o lucrare de construcţie în perioada sezonului estival. Ba chiar, la presiunea ONG-iştilot au recunoscut că legislaţia interzice acest lucru, în perioada estivală, pentru zonele litorale sau pentru cele apropiate plajelor cu destinaţie turistică, aşa cum este plaja Modern. Impactul pe care evaluatorii l-au evitat, cu siguranţă, este cel asupra urechilor şi nasului preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, care locuieşte vis-a-vis de locul unde vor construi cei de la Fin.Co.Ge.Ro Spa.

„Noi plătim acest cost imens"

Discursul încrezător al Adrianei Şelea a fost întrerupt de către Vasile Bâtlan, de la ONG-ul EcoDobrogea şi de Nicolae Munteanu, preşedintele Mare Nostrum, care au subliniat o serie de probleme importante care ar putea pune piedici proiectului celor de la Fin.Co.Ge.Ro Spa. Ba chiar, ONG-iştii au fost foarte vehemenţi şi au cerut ca planurile italienilor să fie avizate de către Ministerul Turismului şi să ajungă în atenţia primului ministru Emil Boc, dar şi a specialiştilor de la Comunitatea Europeană. Şeful de la Mare Nostrum s-a întrebat cum autorităţile române permit construirea unui hotel cu zece etaje în apropierea plajei, în condiţiile în care „bulgarii abia au permis construirea de clădiri cu două niveluri. Evaluatorul a răspuns că în ţara noastră nu există o restricţie, din punct de vedere legislativ, în acest sens. Vasile Bâtlan a punctat că afacerea este una total neprofitabilă pentru municipalitate, aducând aproximativ 800.000 de dolari în 50 de ani, pe când, lucrările de urbanizare a zonei, care vor fi plătite din banii constănţenilor, ajung la trei, patru milioane de euro. „Noi plătim acest cost imens", a subliniat Bâtlan. Reprezentanţii Primăriei şi ai Direcţiei Apele Române Dobrogea Litoral au explicat faptul că lucrările de consolidare şi de taluzare for fi efectuate de către DADL. Un alt aspect remarcat de către ONG-iştii de mediu este Procentul de Ocupare al Terenului, de 100%. Reprezentantul proiectantului a explicat că POT-ul se referă strict la suprafaţa concesionată, pe care se vor ridica imobilele, întreaga zonă ce urmează a fi urbanizată având mai mult de 30 de mii de metri pătraţi. Însă, nu s-a putut face o delimitare clară a spaţiului, aspect foarte important, dacă ţinem seama de faptul că în apropiere se află o serie de terenuri retrocedate de către primarul Radu Mazăre. Aşadar, nimeni nu s-a lămurit dacă urbanizarea vizează şi acele zone. S-a discutat problematica Planului Urbanistic de Detaliu, aprobat în 2000, dar şi lipsa unui Plan Urbanistic Zonal pentru acest proiect.

Adio privelişte

Nicolae Munteanu, preşedintele Mare Nostrum a explicat faptul că, potrivit legii, „plaja şi faleza sunt de interes public" şi că ar trebui să fie în administrarea Apelor Române, nicidecum a Primăriei. Aşa că, s-a mai ivit o problemă: cum a putut municipalitatea să concesioneze o suprafaţă care, teoretic, nu se află în administrarea sa, ci ar trebui să fie „domeniu public al statului". Ba mai mult, nu se cunoaşte cu exactitate un istoric al proprietăţii acelei zone sau dacă este sau nu în categoria spaţiilor verzi. Adriana Selea, şefa de la Blue Terra Consulting a asigurat asistenţa că, în ciuda faptului că în zona vegetaţia este abundentă, locul are ca destinaţie construirea. Însă, când a fost stabilit acest lucru nu se ştie. Numai constănţenii cunosc faptul că în apropierea plajei Modern au fost întotdeauna spaţii verzi, nicidecum blocuri. Munteanu şi Bâtlan au pus chiar problema încetării concesiunii prin răscumpărare, motivând că „este păcat să stricăm ceea ce avem" Evaluatorii şi proiectanţii au recunoscut că imobilele cu multe etaje vor „răsări" cu cel puţin trei niveluri deasupra străzii Mihai Eminescu. Cu alte cuvinte, locuitorii din zonă îşi vor lua adio de la privelişte.

Povestea unei mari... afaceri

Fin.Co.Ge.Ro a câştigat în 2007, după şapte ani, un război în instanţă cu Primăria Constanţa. Povestea începea pe 23 aprilie 2000, când Primăria, în fruntea căreia se afla Gheorghe Mihăeşi, organiza două licitaţii publice internaţionale pentru concesionarea unor terenuri în vederea amenajării la standarde occidentale a traseului de plajă - coastă la faleza din dreptul străzii Mihai Eminescu şi la faleza din nord a staţiunii Mamaia. Suprafeţele: 51.870, 79 mp şi 10.620,05 mp. Licitaţiile au fost câştigate de firma italiană Fin.Co.Ge.Ro Spa, iar pe 15 iunie, în acelaşi an, au fost semnate contractele de concesiune între Primărie şi societatea respectivă. Primăria urma să asigure infrastructura zonelor nou amenajate, în valoare de aproximativ opt milioane de dolari, iar Fin.Co.Ge.Ro trebuia să se ocupe de construcţiile propriu-zise, investiţia ridicându-se la peste 72.000.000 de dolari. Sentinţa civilă prin care Fin.Co.Ge.Ro a fost desemnată câştigătoare în procesul cu Primăria lui Mazăre a fost dată în 2004 şi poate fi identificată cu numărul nr. 14853/COM/27.05.2004. Însă, decizia definitivă şi irevocabilă a venit abia în 2007. La sentinţa din 2004 face referire şi referatul ataşat proiectului de HCLM 258/23.04.2009. În document se menţionează că „municipiul Constanţa este în imposibilitatea alocării resurselor financiare pentru realizarea unor lucrări de asemenea anvergură, după cum se specifică în adresa nr. 55828/22.04.2009 a Direcţiei Finanţelor". Cu alte cuvinte, primarul Radu Mazăre s-a spălat pe mâini de întreaga poveste. A pierdut procesul şi, dintr-o presupusă lipsă de fonduri, a lăsat întreaga problemă asupra celor de la Fin.Co.Ge.Ro. „Cheltuielile aferente acestor lucrări urmează să se compenseze cu sumele datorate municipiului Constanţa de către SC Fin.Co.Ge.Ro Spa, în calitate de concesionar al terenurilor pe care se vor executa lucrările, având în vedere că Fin.Co.Ge.Ro Spa este obligată să execute lucrările de urbanizare concomitent cu lucrările în concesiune", se spune în acelaşi referat semnat de directorul din Primărie, Constantin Racu. Lipsa banilor a fost reclamată şi de către primar, la sfârşitul şedinţei de Consiliul Local din luna aprilie 2009. S-a plâns că nu are ce să facă, pentru că decizia instanţei va trebui respectată. Însă nu a menţionat şi faptul că, în conformitate cu prevederile legale, primăria ori ar fi trebuit să execute lucrările, ori lăsa Fin.Co.Ge.Ro să facă treaba şi îi plătea suma cheltuită. Nicidecum nu atribuia acest contract printr-o Hotărâre de Consiliu Local. Evident, vina nu-i aparţine exclusiv iniţiatorului proiectului HCLM, Radu Mazăre, ci şi consilierilor locali prezenţi la şedinţă, care au votat în necunoştinţă de cauză o ilegalitate, care a ajuns şi în vizorul ANRMAP.

Ce vrea ANRMAP?!

Aşa cum ZIUA de Constanţa vă prezenta în urmă cu câteva luni, Agenţiei Naţionale pentru Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice nu i-a plăcut foarte tare „modul de atribuire a contractelor privind încredinţarea realizării studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a execuţiei lucrărilor de urbanizare aferente contractelor de concesiune nr. 38133/15.06.2000 şi 38134/15.06.2000". În fapt, ce a atras atenţia ANRMAP este o hotărâre de Consiliu Local. Mai precis, HCLM 258 din 23 aprilie 2009. Consilierii locali au votat la acea dată proiectul privind încredinţarea către SC Fin.Co.Ge.Ro SPA a lucrărilor de urbanizare aferente celor două contracte de concesiune menţionate anterior. Hotărârea aleşilor locali sună în felul următor: „Art. 1. Se încredinţează SC Fin.Co.Ge.Ro SPA executarea lucrărilor de urbanizare necesare pentru urbanizarea zonelor cuprinse în Planurile Urbanistice de Detaliu indicate în contractele de concesiune nr. 38133/15.06.2000 şi 38134/15.06.2000, şi anume străzile, canalizările, parcările, spaţiile verzi, parcurile, pieţele şi alte lucrări de sistematizare a spaţiilor publice, în condiţiile în care vor fi aprobate prin Hotărâre de Consiliu atât proiectul de execuţie, cât şi studiul de fezabilitate, a căror elaborare cade în sarcina SC Fin.Co.Ge.Ro SPA. Valoarea proiectului de execuţie şi a studiului de fezabilitate va fi confirmată de Consiliul Local Constanţa, după examinarea acesteia de către evaluatori autorizaţi".

Atribuire fără licitaţie

Articolul 2 al aceleiaşi hotărâri spune că, „conform art. 15 din contractul de concesiune 38133/15.06.2000 şi art. 16 din contractul de concesiune nr. 38134/15.06.2000, cheltuielile aferente acestor lucrări se vor compensa cu sumele datorate de municipiul Constanţa către SC Fin.Co.Ge.Ro SPA, în calitate de concesionar al terenurilor pe care se vor executa lucrările de urbanizare concomitent cu lucrările de concesiune". Expunerea de motive ataşată HCLM-ului pune decizia în cârca „art. 36 alin. 5 lit. a din Legea 215/2001 privind Administraţia Publică Locală, modificată şi completată prin Legea nr. 286/2006 referitoare la atribuţiile Consiliului Local Municipal privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului, în conformitate cu care acesta aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale". „Faţă de cele arătate mai sus, în temeiul prevederilor art. 45 alin. (6) din Legea 215/2001 privind Administraţia Publică Locală republicată, iniţiez proiectul de hotărâre privind încredinţarea către SC Fin.Co.Ge.Ro SPA a executării lucrărilor de urbanizare aferente contractelor 38133/15.06.2000 şi 38134/15.06.2000", se arată în expunerea de motive semnată de însuşi Radu Mazăre. Pentru a concluziona informaţiile pe care ni le oferă HCLM 258/23.04.2009, Consiliul Local a aprobat, la propunerea lui Mazăre, atribuirea unui contract, plătit din bani publici, fără a organiza o licitaţie în acest sens, aşa cum prevede legea. Aşadar, Mazăre & Co. au găsit „soluţia salvatoare": atribuirea de contracte prin hotărâre de Consiliu Local! Toate pe banii constănţenilor.