Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
06:07 19 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Primarii şi panourile scrise în două limbi Localităţi constănţene cu nume bilingve

ro

11 Feb, 2013 22:43 8630 Marime text
denumiri_localitati_1.jpgDenumirile originare ale localităţilor constănţene, denumiri tătare, turceşti sau ruse precum HobeHkoe aparţinând localităţii Ghindăreşti, sunt şi astăzi pe buzele multora. Şi aceasta pentru că minorităţile preferă atunci când vorbesc despre satele şi comunele din judeţ să le spună pe vechiul nume. Însă doar cinci dintre satele constănţene au la intrarea în localitate şi plăcuţe bilingve cu noua şi vechea denumire, semn că familiile aparţinând minorităţilor naţionale sunt aici în număr foarte mare.

În 2001 a apărut o Hotărâre de Guvern prin care au fost recunoscute atât denumirea veche, cât şi cea nouă în cazul mai multor localităţi. Cu toate acestea, nu toţi primarii au decis să monteze plăcuţe bilingve la intrările în localităţi. Prin Hotărârea de Guvern numărul 1208/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia locală, pentru judeţul Constanţa, s-a hotărât să fie aprobate două denumiri în cazul a 14 localităţi, după cum urmează: Lazu (Laz Mahale); Făurei (Kalaici); Castelu (Kostel); Tătaru (Azaplar); Lespezi (Tekekoy); Văleni (Yenisenlia); Ghindăreşti (HobeHkoe); Independenta (Bairamdede); Fântâna Mare (Başpunar); Brebeni (Kukurkoy); Hagieni (Hacilar); Cuiugiuc (Kuyucuk); Gherghina (Defca) şi Osmancea (Osmanca).

Făurei sau Kalaici stă scris pe indicatoare

denumiri_localitati_2.jpgSingurele cinci sate care au plăcuţele indicatoare de localitate cu vechea şi noua denumire sunt Făurei, Independenţa, Ghindăreşti, Văleni şi Lespezi.

La Făurei, plăcuţa este veche şi ruginită, aşa că abia se mai cunoaşte că pe ea au fost inscripţionate cândva cele două nume, respectiv Făurei şi Kalaici. Însă, existenţa oficială a celor două denumiri este anunţată încă din oraş. Mai precis, pe indicatorul de la sensul giratoriu din Băneasa, în dreptul localităţii Făurei stă scris şi numele vechi de Kalaici.

La Independenţa, au omis anul trecut denumirea turcă

De când s-a dat Hotărârea de Guvern în 2001, la Independenţa s-au făcut toate demersurile necesare astfel încât localitatea să poarte şi vechea denumire de Bairamdede. Şi-n satul Fântâna Mare care aparţine de Independenţa pe indicatorul de la intrarea în localitate apare şi denumirea veche de Başpunar, a precizat primarul Cristea Gâscan. Şeful autorităţii locale a explicat că 26% din localnici sunt etnici turci şi de aceea era normal să apeleze la inscripţionarea bilingvă. La Independenţa, însă, în vară, şeful autorităţii locale a luat decizia să înlocuiască plăcuţa de la intrarea în comună întrucât se deteriorase. Iar pe noua plăcuţă s-a omis trecerea ambelor denumiri. Şeful autorităţii locale susţine că va îndrepta această eroare şi va cere să fie trecută, din nou, pe indicator, şi vechea denumire a comunei.

Minoritatea decide la Văleni şi Lespezi

Primarul de la Dobromir, Eugen Iliescu, susţine că pe indicatorul la intrarea în satul Văleni este trecută şi vechea denumire de Yenisenlia. De asemenea, şi-n cazul localităţii Lespezi apare şi numele vechi de Tekekoy. Primarul a precizat că la Văleni sunt 690 de locuitori, iar majoritatea aparţin minorităţilor naţionale, în timp ce la Lespezi din 530 de locuitori, jumătate aparţin minorităţii naţionale.

Castelul ar putea deveni oficial şi Kostel

Primarul de la Castelu, Nicolae Anghel, susţine că are în vedere să recunoască în mod oficial şi cea de-a doua denumire a comunei şi anume, Kostel. Primarul a precizat că pe raza localităţii un sfert din populaţie aparţine minorităţii naţionale. Primarul Nicolae Anghel este însă de părere că înainte de a lua o astfel de decizie indicat ar fi ca el să organizeze un referendum pentru a afla şi părerea oamenilor referitor la această chestiune.

La Tătaru nu se va apela la afişajul bilingv

Pe de altă parte, primarul de la Comana, Ion Adam, declară că apelarea la afişajul bilingv în cazul satului Tătaru este ultima sa preocupare. „În ultimii doi ani de trei ori au fost furate indicatoarele cu numele satului pentru a fi vândute la fier vechi. Abia am montat un nou indicator cu numele localităţii scris în limba română şi sper ca acesta să reziste mai mult timp", a afirmat primarul.

Prin Hotărârea de Guvern numărul 1208/2001 Tătaru este recunoscută şi ca Azaplar, varianta turcească a denumirii localităţii.

„Denumirea de Hagieni este mai mult tătărească decât românească"

Primarul de la Limanu, Nicolae Iustin Urdea, susţine că foarte puţini tătari au mai rămas în localitatea Hagieni pentru ca aceasta să fie recunoscută şi drept Hacilar. „Oricum şi denumirea de Hagieni este mai mult tătărească decât românească. Dacă ar fi să fie impusă şi cea de-a doua denumire nu vom avea nimic împotriva adoptării acesteia, mai ales că Hagieni este un brand turistic", a declarat primarul Nicolae Iustin Urdea.

Cuiugiuc nu a fost recunoscută ca Kuyucuk

Localitatea Cuiugiuc din comuna Lipniţa nu apare nici ea pe indicatorul de la intrarea din comună şi sub denumirea de Kuyucuk, varianta turcească. Primarul Florin-Georgel Onescu susţine că nu a primit nicio solicitare în acest sens din partea minorităţilor naţionale.

De ce nu poate deveni Gherghina şi Defca

Primarul de la Mircea Vodă, Dumitru Dedu, a precizat că nu vede sensul coexistenţei celor două denumiri - Gherghina şi Defca. Localitatea numără astăzi două-trei familii de etnici tătari şi turci. De altfel, majoritatea minorităţilor locale au părăsit satul prin anii 80, a mărturisit şeful autorităţii locale.

Osmancea nu a mai primit nume turcesc

Şeful autorităţii locale de la Mereni, Gheorghe Chiriac, a fost tentat să recunoască oficial în cazul localităţii Osmancea şi denumirea de Osmanca. „Nu am mai dat hotărâre de Consiliu Local prin care satul Osmancea să aibă şi numele turcesc. Rezonanţa numelui Osmancea este oricum turcă", a afirmat şeful autorităţii locale.

În cazul localităţii Brebeni din comuna Ion Corvin pe site-ul http://www.dri.gov.ro/cd-2006/documente/constanta/ion_corvin.htm la capitolul folosirea inscripţiilor bilingve în dreptul rubricii „denumirea localităţii" se motivează că „nu este cazul" ca satul Brebeni să fie denumit şi Kukurkoy.

Am încercat să luăm legătura şi cu primarul comunei, Dumitru Nedea, pentru a afla mai multe detalii pe acest subiect, însă el nu a putut fi contactat.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii