Raport cu privire la situatia alegerii judecatorilor in Serbia din data de 17 decembrie 2009

Raport cu privire la situaţia alegerii judecătorilor în Serbia din data de 17 decembrie 2009

1. STARE DE FAPT

Potrivit Legii privind statutul judecătorilor adoptate în data de 22 decembrie 2008,  judecătorii care deja erau numiţi în funcţii permanente, în temeiul legii anterioare, aveau obligaţia, potrivit noii legi, de a se înscrie la noile alegeri organizate de către Înaltul Consiliu al Magistraturii, în caz contrar mandatul lor urmând să înceteze în data de 31 decembrie 2009.
Înaltul Consiliu al Magistraturii, a cărui structură a fost prevăzută în art. 153 din Constituţia adoptată în 2006, funcţionează fără ca toţi reprezentanţii să fi fost desemnaţi, reprezentantul profesorilor de drept nefiind încă ales. Ultimul judecător (dintre cei opt) a fost ales în luna mai 2009, iar reprezentantul avocaţilor în luna octombrie 2009.
În data de 05 iunie 2009 Înaltul Consiliu al Magistraturii (în compunere incompletă) a hotărât să reducă numărul judecătorilor cu peste 25%, respectiv de la 2413 judecători până la 1838 de judecători. În luna iunie a anului 2009 erau ocupate 2230 posturi de judecători.
În perioada 2002 – 2008 numărul de litigii din Serbia a crescut cu aproximativ 54%, însă acest fapt se pare ca nu a fost luat în considerare la adoptarea deciziei de a reduce numărul judecătorilor. Deşi Asociaţia Judecătorilor din Serbia a solicitat expres Înaltului Consiliu să precizeze care au fost considerentele pe baza cărora a fost determinat numărul necesar redus de judecători, Înaltul Consiliu nu a oferit niciun răspuns clar acestei solicitări.
În aceeaşi dată, 05 iunie 2009, Înaltul Consiliu şi-a adoptat propriul Regulament de Organizare Internă, în care se prevede caracterul secret al lucrărilor Consiliului şi obligaţia membrilor Consiliului să păstreze confidenţialitatea asupra datelor caracterizate ca fiind secrete de către Consiliu şi să nu divulge informaţii privind procesul de adoptare a deciziilor Consiliului. 
În data de 30 iunie 2009, înainte de a se anunţa procesul de alegere a judecătorilor, Înaltul Consiliu al Magistraturii a adoptat Decizia privind determinarea criteriilor şi standardelor pentru evaluarea expertizei, capacităţii şi integrităţii în vederea alegerii judecătorilor şi preşedinţilor de instanţe. La adoptarea acestei Decizii Înaltul Consiliu nu şi-a însuşit sugestiile Comisiei de la Veneţia, enumerate în Opinia nr. 528/2009, nu se dă posibilitatea judecătorilor ale căror calităţi sunt puse sub semnul întrebării să formuleze apărări, nici nu se prevede ca judecătorilor ne-realeşi să li se comunice o decizie motivată de respingere, care să poată fi atacată în faţa instanţelor naţionale.
La mijlocul lunii iulie a fost anunţată începerea procedurii de alegere, iar analizarea celor 5200 de candidaturi a început în septembrie 2009. Lista judecătorilor aleşi a fost dată publicităţii în data de 17 Decembrie 2009.
Din cei 2230 de judecători în funcţie, doar 1510 au fost re-aleşi. Practic, aproximativ 700 de judecători în funcţie, aproape 1/3 din numărul total de judecători, nu au fost re-aleşi.
Cei peste 700 de judecători care nu au fost re-aleşi au aflat despre acest lucru din simplul fapt că nu au fost cuprinşi în lista judecătorilor aleşi, iar Preşedintele Înaltului Consiliu al Magistraturii, doamna Nata Mesarovič, a anunţat prin intermediul mass-media că fiecare judecător ne-reales poate analiza care sunt motivele pentru care nu a fost re-ales, din moment ce criteriile pentru alegere au fost publicate anterior. Ministrul Justiţiei a relatat mass-media că Înaltul Consiliu a obţinut şi utilizat în timpul procesului de (re-)alegere informaţiile furnizate de Ministerul Afacerilor Interne şi Agenţia de Informaţii.
Judecătorii asupra cărora planau suspiciuni cu privire la îndeplinirea cerinţelor de compentenţă, integritate şi capacitate nu au avut posibilitatea de a formula apărări în procesul de analizare a candidaturilor, iar decizia de respingere a candidaturilor nu a fost publicată, nici nu a fost motivată. Până în prezent, niciunul dintre cei 700 de judecători care nu au fost re-aleşi nu cunoaşte motivele respingerii candidaturii sale, întrucât Înaltul Consiliu al Magistraturii nu a comunicat judecătorilor respinşi o decizie motivată cu privire la analiza candidaturii fiecăruia.

2. LEGISLAŢIE INTERNĂ RELEVANTĂ

Constituţia Republicii Serbia a fost adoptată în data de 8 noiembrie 2006, iar în art. 1 prevede că Republica Serbia are la bază supremaţia dreptului şi justiţia socială, principiile democratice, respectarea drepturilor şi libertăţilor omului şi ale minorităţilor naţionale, adeziunea la valorile şi principiile Europene. Separarea puterilor în stat, independenţa justiţiei şi respectarea supremaţiei dreptului sunt principii enumerate în art. 3 din Constituţie. Dispoziţiile art. 146 din Constituţie statuează că judecătorul are mandat permanent, excepţie făcând judecătorii aleşi pentru prima dată, care pot fi aleşi pentru o perioadă de trei ani, iar dispoziţiile art. 148 din Constituţie enumeră expres şi limitativ situaţiile în care încetează mandatul judecătorilor.
Potrivit Constituţiei din 2006, Înaltul Consiliu al Magistraturii este alcătuit dintr-un număr de 11 membri, din care fac parte Preşedintele Curţii Supreme de Casaţie, Ministrul Justiţiei şi Preşedintele Comsiei Parlamentare privind Justiţia (membri de drept), precum şi opt membri aleşi de către Parlament, dintre care şase sunt judecători numiţi în funcţie permanent, iar doi sunt eminenţi experţi în drept, cu cel puţin 15 ani experienţă în domeniul juridic (unul dintre aceştia avocat, iar celălalt un profesor al unei facultăţi de drept).
Legea privind statutul judecătorilor a fost adoptată în data de 22 decembrie 2008 şi prevede necesitatea re-alegerii judecătorilor, inclusiv a celor care deţin funcţii permanente, potrivit vechii legi, până la finele anului 2009, judecătorii în funcţie având obligaţia de a-şi depune candidatura la noile alegerei, în caz contrar mandatul acestora urmând să înceteze în data de 31 decembrie 2009.
Împotriva deciziilor Înaltului Consiliu al Magistraturii, în conformitate cu art. 148 parag. 2 şi art. 155 din Constituţie, judecătorul eliberat din funcţie poate formula un apel la Curtea Constituţională.

3. OBSERVAŢII ALE UNOR ORGANISME INTERNAŢIONALE CU PRIVIRE LA LEGISLAŢIA INTERNĂ RELEVANTĂ

Potrivit Raportului Comisiei Europene privind Progresul Serbiei din data de 14 octombrie 2009, noul pachet de legi privind justiţia din decembrie 2008 are importante deficienţe, iar procedura de desemnare a membrilor  Înaltului Consiliu al Magistraturii, inclusiv în prima compunere potrivit noii legi, nu asigură o implicare suficientă din partea puterii judecătoreşti şi lasă loc influenţelor politice.
Totodată Comisia Europeană a considerat că nu au fost respectate întrutotul recomandările Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei, cu privire la criteriile de selecţie ale judcătorilor, iar timpul extrem de scurt de implementare a procedurii şi de re-alegere (procesul urmând a fi finalizat în decembrie 2009) ridică serioase probleme privind posibilităţile de a desfăşura şi finaliza o procedură obiectivă în acest sens, fapt ce creează un risc major de a politiza pe termen lung sistemul judiciar, şi de a afecta independenţa, responsabilitatea şi eficacitatea acestuia.

 Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei a adoptat Avizul nr. 405/2007 (cu privire la Constituţia Republicii Serbia) şi Avizul nr. 464/2007 (cu privire la proiectul de act normativ privind Legea Statutului Judecătorilor şi Legea privind organizarea judecătorească) în care s-a constatat că nu este clar deloc dacă este necesară re-alegerea tuturor judecătorilor. Totodată, Comisia de la Veneţia a adoptat Avizul nr. 528/2009 cu privire la proiectul deciziei privind criteriile şi standardele privind alegerea judecătorilor, sugestii care nu par să fi fost materializate în cuprinsul Deciziei adoptate de Înaltul Consiliu al Magistraturii.
În Raportul întocmit de Raportorul Special Leandro Despuy cu privire la indepedenţa judecătorilor şi avocaţilor în anumite ţări, către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite din data de 19 mai 2009, s-a arătat că există două importante aspecte ale reformei sistemului judecătoresc ce ridică semne de întrebare cu privire la conformitatea cu principiile statului de drept şi ale democraţiei: necesitatea re-alegerii judecătorilor în funcţie şi procedura desemnării membrilor Înaltului Consiliu al Magistraturii, inclusiv stabilirea primei sale componenţe, atrăgându-se atenţia cu privire la necesitatea asigurării unor garanţii împotriva arbitrariului.

4. DOCUMENTE INTERNAŢIONALE ÎN MATERIE

Potrivit documentelor internaţionale relevante cu privire la independenţa judecătorilor şi statutul acestora, pentru a se menţine independenţa sistemului judiciar, este esenţial ca selecţia şi promovarea judecătorilor să se facă în mod independent, în afara competenţei puterii legislative sau executive, să se asigure o transparenţă totală în privinţa condiţiilor de selecţie a candidaţilor, pentru ca ansamblul de judecători, şi,  dincolo de ei, societatea însăşi, să poată verifica dacă această selecţie este în exclusivitate bazată pe meritele candidaţilor, apreciaţi după calificările lor, după competenţă, integritate, spirit de independenţă, imparţialitate şi eficienţă. Totodată, se subliniază necesitatea asigurării transparenţei acţiunilor întreprinse de Consiliul Justiţiei, organism independent, ca o condiţie esenţială a încrederii pe care cetăţenii trebuie să o aibă în funcţionarea justiţiei şi o garanţie împotriva riscului politizării.
În acest sens, amintim:
· Principiile fundamentale asupra independenţei sistemului judiciar adoptate de cel de-al şaptelea Congres al Naţiunilor Unite din 1985
· Recomandarea nr. (94) 12 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către Statele Membre, privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor
· Avizul nr. 1 (2001) al CJCE în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind independenţa puterii judecătoreşti şi inamovibilitatea judecătorilor
· Avizul nr. 10 (2007) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CJCE), în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind Consiliul Justiţiei în serviciul societăţii
· Carta Europeană cu privire la Statutul Judecătorilor, adoptată în 1998

5. CONCLUZII

· Obligaţia judecătorilor ce aveau deja mandat permanent potrivit vechii legi, de a se înscrie la noile alegeri, cu riscul respingerii candidaturii, încalcă flagrant principiul inamovibilităţii judecătorilor. Independenţa judecătorilor este pusă sub semnul întrebării, din moment ce mandatul lor poate înceta în afara cauzelor expres prevăzute de către Constituţie, prin adoptarea unei legi care stipulează expres obligaţia judecătorilor în funcţie (aleşi permanent în conformitate cu dispoziţiile vechiului statut) de a candida la noile alegeri. 
· Lipsa totală de transparenţă a procedurii de alegere favorizează speculaţiile cu privire la eventuale influenţe politice în procesul de alegere, generând neîncredere în independenţa judecătorilor şi eficacitatea sistemului judiciar. Decizia nemotivată a Înaltului Consiliu al Magistraturii de reducere drastică a numărului judecătorilor, nepublicarea listei judecătorilor care nu au fost aleşi, nemotivarea deciziilor de respingere a candidaturilor, necomunicarea către fiecare judecător respins a unei hotărâri care să cuprindă motivele concrete şi pertinente pentru care nu a fost re-ales, sunt incompatibile cu principiile supremaţiei dreptului, al independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor.
· Omisiunea de a ţine cont de sugestiile organismelor internaţionale care monitorizează situaţia reformelor din Serbia pune sub semnul întrebării capacitatea sistemului judiciar sârb de a-şi îndeplini obligaţiile ce îi revin din perspectiva cooperării judiciare internaţionale, în combaterea corupţiei şi crimei organizate.
· Caracterul inechitabil al procedurii de re-alegere, care nu prevede posibilitatea ca judecătorul asupra căruia planează suspiciiuni cu privire la competenţă, integritate, abilităţi, să se poată apăra, nici posibilitatea ca acesta să atace decizia de refuz al re-alegerii, este de natură să înfrângă independenţa judecătorilor.

Întocmit jud. Angelica Cruceanu,
Membru UNJR