De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
02:51 29 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Domnul senator Viorel-Riceard Badea, raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

ro

28 Apr, 2015 09:31 326 Marime text
Vineri, 24 aprilie a.c., cu ocazia celei de-a doua părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 20-24 aprilie a.c.), senatorul Viorel-Riceard Badea a prezentat, în plenul Adunării, raportul cu tema Egalitate şi nediscriminare în accesul la justiţie.
Potrivit senatorului Badea: accesul la justiție este un aspect inerent statului de drept și o premisă esențială a oricărei societăți democratice; Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în articolul 6 (dreptul la un proces echitabil) și în articolul 13 (dreptul la un recurs efectiv) face referire la acest concept, a cărui sferă de cuprindere este mult mai largă,  incluzând: conştientizarea drepturilor şi aspectelor de ordin procedural; asistenţa juridică, reprezentarea legală, capacitatea juridică și accesul general la instanţele judecătoreşti; primul instrument juridic internaţional care menţionează în mod explicit accesul la justiţie este articolul 67 punct 4 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), potrivit căruia UE trebuie să faciliteze accesul la justiţie, în special prin recunoașterea reciprocă a hotărârilor judiciare și extrajudiciare în materie civilă.  
În cuprinsul raportului, parlamentarul român a subliniat că există unele grupuri vulnerabile al căror acces la justiţie este îngreunat, precum: femeile, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, migranţii, refugiaţii, apatrizii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele LGBT și persoanele cu venituri reduse, în special în acele state membre ale Consiliului Europei în care nivelul taxelor judiciare este disproporţionat în raport cu veniturile persoanelor anterior menţionate și unde, în contextul reducerilor bugetare generate de criza economică, asistenţa juridică a fost în mod substanţial diminuată.
Printre obstacolele identificate de raportorul român în înlesnirea accesului la justiţie se numără: lipsa încrederii în autorităţi, cadrul legislativ insuficient adaptat la multitudinea de situaţii care se pot ivi în practică; impactul reducerilor bugetare asupra fondurilor alocate asistenţei juridice; absenţa informaţiilor sau prezentarea acestora într-un limbaj prea tehnic; reducerea numărului de instanţe judecătorești, care poate împiedica accesul cu precădere pentru persoanele care locuiesc în zone rurale sau pentru persoanele cu dizabilităţi.
În continuarea expunerii sale, a relevat că interpretarea pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului o dă statutului de victimă a fost criticată de doctrina de specialitate ca fiind prea strictă, în special în situația persoanelor cu dizabilități intelectuale, care, în cele mai multe state membre ale Consiliului Europei, nu beneficiază de capacitate juridică, iar lipsa capacității juridice, chiar și parțiale, pentru aceste persoane se repercutează în mod negativ asupra accesului la instanțele judecătoreşti.
De asemenea, a arătat că, în scopul maximizării accesului la justiție,  obstacolele în calea justiției pot fi înlăturate şi prin recurgerea la metodele alternative de soluționare a litigiilor, inclusiv prin combinarea acestora cu mecanismele jurisdicţionale formale.
Rezoluţia evidenţiază că accesul la justiție nu este doar un drept individual care conferă celor care se consideră lezați posibilitatea de a obține repararea prejudiciului produs, ci este totodată o premisă a statului de drept și un instrument pentru edificarea unor societăți incluzive și egale. 

Ti-a placut articolul?

Comentarii