Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
11:47 25 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Domnul senator Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE

ro

26 Jun, 2015 09:45 420 Marime text
Miercuri, 24 iunie a.c., cu ocazia celei de-a treia părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 22-26 iunie a.c.), senatorul Titus Corlățean a luat cuvântul, în plenul Adunării, pe marginea  raportului cu tema: “Situația din Ungaria ca urmare a adoptării Rezoluției Adunării 1941 (2013)”, raportor: Robert Walter, Marea Britanie, Grupul  Conservator European.  
În intervenția sa, senatorul Corlățean a subliniat interesul, atât din perspectiva națională românească, precum și europeană de a avea în Ungaria un partener activ și democratic, cu profil european și că setul de critici aduse justificat acțiunilor guvernului ungar vin în beneficiul democrației din Ungaria. În acest context, a luat notă de unele măsuri pozitive concrete luate de autoritățile de la Budapesta, între care recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române, după mulți ani de discuții, ca biserică istorică, decizie extrem de importantă și pozitivă, însă și-a exprimat regretul că Guvernul ungar nu a încheiat încă cu Biserica Ortodoxă Română din Ungaria acordul care ar trebui să cuprindă măsuri concrete de sprijin pentru Biserică și pentru minoritatea română din Ungaria.
Senatorul Corlățean și-a manifestat dezaprobarea față de propunerea de reintroducere a pedepsei capitale în Ungaria, asumată la cel mai înalt nivel și care, deși a fost retrasă, poate constitui un precedent periculos pentru alte state din regiune.
Referindu-se la propunerile, deciziile și gestionarea migrației ilegale, o problemă importantă și sensibilă, parlamentarul român a atras atenția asupra faptului că organizarea consultării naționale din Ungaria a avut ca temă problema migrației ilegale/terorismului, această asociere fiind periculoasă și contrară spiritului european. În același context, a arătat că anunțul potrivit căruia, în vederea stopării migrației ilegale, Ungaria intenționează să construiască un zid la granița cu Serbia și, potrivit declarațiilor reprezentanților Jobbik, chiar și la frontiera cu România, nu va contribui la afirmarea solidarității europene în această chestiune.
În ceea ce privește domeniul electoral, care este examinat în cadrul raportului, senatorul Corlățean și-a exprimat regretul că, după atâția ani, persoanele aparținând minorităților naționale, inclusiv românii, nu sunt încă reprezentate corespunzător, cu drepturi depline, în cadrul Parlamentului. A amintit, în acest context, și criticile exprimate în rapoartele Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei și ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), care certifică manifestarea pe scară largă a organizațiilor și mișcărilor rasiste și extremiste pe scena politică ungară.  
În final, parlamentarul român a menționat că nu împărtășește concluziile raportorului, conform cărora se impune încheierea examinării speciale privind situația din Ungaria.   
Rezoluția solicită autorităților ungare să continue un dialog constructiv și deschis cu diferiți interlocutori ai Consiliului Europei și alte organizații internaționale. În final, Adunarea solicită autorităților ungare să depună eforturi pentru a face progrese în continuare în domeniul funcționării statului democratic din aceast țară și, la propunerea raportorului britanic și cu sprijinul grupului Partidului Popular European, a fost obținută o majoritate strânsă pentru încetarea examinării speciale a Ungariei. Amendamentul grupurilor socialist și, respectiv liberal, pentru continuarea monitorizării evoluțiilor din Ungaria, nu a întrunit, la limită, majoritatea necesară, dar a fost acceptată o formulă de compromis pentru continuarea verificării de către APCE a evoluțiilor în materia libertății presei și a combaterii rasismului și intoleranței.
   
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii