Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
20:01 25 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Comunicat de presa - Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati, miercuri 14 octombrie 2015

ro

14 Oct, 2015 15:31 461 Marime text
DREPTURILE FEMEILOR DIN MEDIUL RURAL
 
Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senat, în colaborare cu Fundația pentru Implicare Civică, la inițiativa doamnei senator Biró Rozalia-Ibolya, președintele Comisiei, a organizat o dezbatere cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor din Mediul Rural, în data de 15 octombrie 2015, la Palatul Parlamentului, sala Avram Iancu.
 
Sub sloganul “Egalitate de șanse pentru femeile din mediul rural!”, evenimentul și-a stabilit ca obiectiv crearea unui cadru propice unei dezbateri obiective privind accesul pe piata forței de muncă a femeilor din mediul rural, ce șanse au, ce posibilități, ce proiecte există și cine le susține, dar și dacă există un cadru legal care să le avantajeze, precum: reduceri de taxe pentru firmele care își desfășoară activitatea în mediul rural și care angajează femei din categorii defavorizate sau dacă au prioritate la accesarea de fonduri europene pentru susținerea tradițiilor și meșteșugurilor românești.

Au luat cuvântul: Biró Rozalia-Ibolya, Președintele Comisiei pentru drepturilor omului, culte şi minorităţi din Senat, Monalisa Cîrstea, reprezentant MMSSF, Monica Isăilă, Director, Ministerul Sănătății, Vasile Ciurchea, Director, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Adriana Diaconu, medic, Spitalul Clinic Fundeni, Nicolae Oniga, Organizația Naționala a Hemofilicilor din România, Anca Laura Ionescu, Secretar de Stat, Direcția Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru IMM, Ministerul Energiei, IMM si Mediului de Afaceri, Cătălina Chendea, inspector de specialitate, Ministerul Educației, reprezentante din cadrul organizațiilor de femei ale PNL (Lucia Varga), PSD (Doina Pană), UDMR (Tudor Veronka), PMP (Irinel Tudorache).

În a doua parte a evenimentului, au fost prezentate modele de succes ale unor femei antreprenor care au reușit să producă și să folosească forța de muncă calificată în mediul rural, precum și ale specialiștilor din domeniul fondurilor europene. Au vorbit publicului prezent: Gabriela Doca, Institutul Național de Statistică, Liliana Pagu, Asociația Femeilor din România, Cornelia Paraschiv, World Vision, Bibiana Stanciulov, Magiun de Topoloveni, Cristina Chinole, Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural, Cristina Chiriac, Asociația Antreprenorilor și Flori de ie, Florentina Grigoraș, consultant fonduri europene, Ioan Răzvan Danci, consultant fonduri europene.
 
Conferința reprezintă o primă etapă a unui dialog între reprezentanți ai autorităților publice centrale, ai organizațiilor care sprijină antreprenoriatul feminin, ai organizațiilor pentru drepturile femeilor, ai organizațiilor pentru promovarea tradițiilor și meșteșugurilor, precum și reprezentanți ai societății civile.
 
Ziua de 15 octombrie a fost desemnată de către ONU, prin Rezoluția 62/136, din 18 decembrie 2007, drept Ziua Mondială a femeilor din mediul rural. Ele reprezintă mai mult de un sfert din populația lumii, iar alegerea unei zile dedicată lor este o apreciere și o recunoaștere a rolului acestora în dezvoltarea omenirii.


 
Cu această ocazie a inițiat demararea unei acţiuni de informare, mediatizare şi
 înaintare a revendicărilor către instituțiile şi persoanele abilitate, în scopul conștientizării de către opinia publica și guvernanți a încălcărilor repetate ale drepturilor femeilor, în special ale celor din mediul rural. Este necesară o implicare mai activă a tuturor factorilor de decizie pentru a îmbunătăţi viaţa femeilor din spaţiul rural, dar și o implicare activă a tuturor structurilor administrative şi non-guvernamentale. 


 
În cadrul acestei conferințe s-a constatat că drepturile femeilor din mediul rural sunt limitate în ceea ce privește domenii precum sănătatea, educația și piata fortei de muncă, dovadă stând următoarele date statistice:
 
SĂNĂTATE
 
La data de 1 ianuarie 2015, în România, trăiau în mediul rural peste 4.5 milioane de femei (4569759), respectiv 45% din populația feminină a țării. Dintre acestea, 16.4% erau în vârstă de 0 – 14 ani (aproape 750.000), 60.1% (2.75 milioane) aveau vârsta cuprinsă între 15 – 64 ani și 23.5% (1.07 milioane) erau în vârstă de 65 ani și peste. 
 
Femeile din mediul rural au o mortalitate mai mare decât cele din mediul urban la toate grupele de vârstă.  Această rată de mortalitate se traduce în :
a. 0.77 decese a o mie de femei pentru grupa de vârstă 0 – 14 ani (față de 0.50 în urban) – mortalitate cu 50% mai ridicată
b. 2.89 decese la 1000 femei pentru grupa 15 – 64 ani (față de 2.71 în urban)
c. 52.74 decese la 1000 femei pentru grupa de vârstă 65 de ani și peste (față de 48.1 în urban) – mortalitate cu 10% mai ridicată
Mortalitatea prin principalele cauze de deces
Principalele cauze de deces sunt reprezentate de bolile cardiovasculare (circa jumătate din totalul deceselor – respectiv 32000 decese), bolile cerebrovasculare (22.5%, respectiv 14609 decese) și cancere (13%, respectiv 8349 decese). Desi în mediul rural sunt mai puține femei decât în urban, numărul total al deceselor prin boli circulatorii (de inimă și accidente vasculare cerebrale) este mai mare decât în mediul urban (46722, față de 33358 în urban). Pe de altă parte numărul deceselor prin cancer este mai redus (8394, față de 12064 în urban), fapt posibil datorat unei diagnosticări mai reduse a cancerului în rural, posibil din cauza accesului mai dificil la servicii de specialitate.
Contribuția la natalitate a femeilor din mediul rural
46% din totalul născuților vii din România au provenit, în anul 2014, din mame din mediul rural, rata de natalitate în rural fiind de 8.8‰, față de 8‰ în urban și 8.3‰ media pe țară.
Femeile din mediul rural au o rată general de fertilitate mai ridicată comparative cu cele din mediul urban (37.2 față de 30.1 născuți vii la 1000 femei fertile)
 
Contribuția mediului rural la mortalitatea infantilă – indicator sintetic al stării de săntate – este una uriașă, rata de mortalitate a copiilor sub un an fiind practic dublă în rural (11.5 decese 0 – 1 an la 1000 născuți vii, față de 6.5 în urban și 8.8 medie națională). Această diferență majoră, coroborată cu caracteristicile modelului de fertilitate, relevă că femeile din mediul rural au probabil mai puține posibilități materiale, mai puține cunoștințe privind îngrijirea copiilor, dar și un acces mai redus la servicii medicale, inclusiv la cele de bază.
 
Astfel, se impune adoptarea de măsuri de reformă a sistemului de sănătate care sa vizeze ameliorarea accesului la sănătate și la îngrijiri de sănătate pentru femeile din mediul rural.
 
Forta de munca feminina din mediul rural
 
Structura populatiei femine ocupate din mediul rural, dupa statutul profesional se prezinta astfel:
- salariat 34,5%
- patron 0,3%
- lucrator pe cont propriu 24,6%
- lucrator familial neremunerat 40,6%
 
In totalul lucratorilor familiali neremunerati din mediul rural, femeile reprezinta aproape 70%.
Din totalul managerilor (membri ai corpului legislativ ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori) din mediul rural, doar 21,4% sunt de sex feminin.
 
Dupa statutul profesional, structura populatiei feminine din mediul rural care lucreaza in agricultura este urmatoarea: salariat  2,1% , patron 0,02 %, lucrator pe cont propriu 35,5%, lucrator familial neremunerat 62,4%, Rata somajului pentru femeile din mediul rural a fost in anul 2014 de 4,2%, mai mica decat cea a femeilor din mediul urban (7,5%).
 
Cea mai ridicata valoare a ratei somajului femeilor din mediul rural s-a inregistrat la grupa de varsta 15-19 ani (25%).
Populatia inactiva in anul 2014 a fost de 10,7 milioane persoane, din care femeile reprezentau 57,9%.
Din totalul femeilor inactive, 46,6% locuiau in mediul rural.
 
Învățământul Rural
 
În timp au apărut efecte secundare ale reformei, care au afectat echitatea şi au accentuat distanţa care există între mediul rural şi mediul urban, discrepanţele dintre elevii din mediul urban şi mediul rural, între ratele participării, ale absolvirii, ale urmării ciclurilor superioare de învăţământ, ca să nu mai vorbim de discrepanţe în ceea ce priveşte condiţiile materiale în general şi cele privind desfăşurarea procesului didactic. 
 
Ministerul Educației, cunoscând aceste aspecte își propune:
  • Continuarea exemplelor de bună practică, prin care se elimină discriminarea elevilor şi profesorilor proveniţi din mediul rural
  • Dezvoltarea unor proiecte noi destinate elevilor din mediul rural, prin care să stimulăm dorinţa acestora de a face performanţe, prin valorificarea maximă a potenţialului individual.
  • Acordarea de stimulente elevilor capabili de performanţă, în orice domeniu şcolar.
  • Asigurarea dezvoltării stimei de sine la aceşti elevi şi la profesorii lor, prin consolidarea ideii că toţi elevii din sistemul de învăţământ românesc se bucură de şanse egale.
  • Promovarea exemplelor de bună practică din şcoli.
S-a constatat că vocea femeilor din mediul rural nu se face auzită în componenţa factorilor de decizie și a organelor de conducere din mai multe cauze. De asemenea, lipsa locurilor de muncă şi a condiţiilor decente de trai, salariile mici, munca informală, accesul limitat la serviciile medicale de calitate precum şi problemele serioase privind agresiunile de orice tip faţă de femei sunt câteva dintre motivele pentru care problemele femeilor din mediul rural rămân neascultate.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii