Comunicat UNPR 16 noiembrie 2015

În virtutea funcțiilor pe care le-am deținut în cadrul Guvernului, și anume, cea de viceprim-ministru pentru Securitate Națională și de ministru al Afacerilor Interne, consider că este de datoria mea să prezint succint câteva repere ale activității mele și câteva dintre rezultatele pe care le-am obținut.
 
În primul rând, vreau să subliniez faptul că tot ceea ce s-a realizat in mandatul meu este meritul unei întregi echipe și nu meritul unui singur om. Din acest motiv, țin să le mulțumesc public polițiștilor, jandarmilor, pompierilor, funcționarilor și tuturor celor care, prin activitatea lor, au făcut posibilă buna funcționare a Ministerului și a instituțiilor aflate în subordonarea și coordonarea acestuia.
 
În privința activității pe care am depus-o la nivelul Guvernului, sunt cinci direcții majore pe care consider că s-au înregistrat progrese importante:

• Îmbunătățirea cadrului normativ și a bazei materiale pentru eficientizarea activității polițiștilor, a pompierilor, a jandarmilor și a celorlalte structuri
• Asigurarea unui echilibru între drepturile și responsabilitățile celor care lucrează și au lucrat în sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională
• Întărirea legăturilor la nivel instituțional și operațional între structurile de specialitate din România și cele din Uniunea Europeană și din NATO
• Consolidarea cadrului strategic național în vederea asigurării unui nivel ridicat de apărare și siguranță pentru cetățeni
• Îmbunătățirea constantă a activității instituțiilor, sub aspect calitativ și cantitativ

  
În ceea ce privește îmbunătățirea cadrului normativ și a bazei materiale pentru polițiști și celelalte forțe, au fost luate o serie de măsuri foarte importante. De exemplu, a fost elaborat un proiect de modificare a Codului Penal pentru majorarea pedepselor pentru Ultraj și Ultrajul judiciar, atunci când acestea sunt comise asupra unui polițist, jandarm, procuror sau judecător aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În privința bazei materiale, a fost demarat cel mai ambițios program de înnoire a parcului auto, în valoare de 57 milioane de euro. Astfel, în primele luni ale anului 2015, au fost predate peste 2.800 de autospeciale tuturor structurilor operative ale M.A.I. și până la jumătatea acestui an au mai fost achiziționate încă 1.400.
 
De asemenea, au fost puse la dispoziția inspectoratelor pentru situații de urgență 25 de mașini de mare capacitate pentru transport personal și victime multiple și o autospecială care, în caz de calamități sau accidente, se poate constitui într-un punct medical mobil, cu o capacitate de preluare a 40 de pacienți.
În afară de autospeciale, au fost asigurate alte mijloace tehnice desfășurării misiunilor în bune condiții, și anume: ambarcațiuni de intervenție și salvare, motopompe și bărci de diferite tipuri, șenilate, instalații de filtrare a apei sau echipamente de respirat.
 
În plus, Ministerul Afacerilor Interne a susținut trei acte normative care vizează creșterea performanței managementului situațiilor de urgență, mai precis, care vizează managementul situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor, funcționarea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică și, respectiv, funcționarea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.
 
În privinţa asigurării unui echilibru corect între drepturile și responsabilitățile celor care lucrează și care au lucrat în sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, am întreprins următoarele: inițierea legii pensiilor militare de stat (2015), pentru revenirea la pensiile ocupaționale, așa cum se întâmplă în toate celelalte țări NATO; adoptarea măsurilor necesare pentru ca promoțiile de absolvenți ai instituțiilor de învățământ ale ministerului să fie angajate la timp în sistem și nu să-și înceapă cariera cu o perioadă de șomaj; adoptarea de măsuri pentru restabilirea drepturilor financiare ale angajaților din sistem (a fost astfel majorată norma de hrană, au fost stabilite metode corecte de plată a orelor suplimentare și a activităților din zilele libere). Nu în ultimul rând, am susținut legea prin care 30.000 de soldați și gradați profesioniști beneficiază de creșterea limitei maxime până la care pot fi menținuți în activitate, respectiv de la 50 la 55 de ani.
 
În ceea ce privește întărirea legăturilor la nivel instituțional și operațional între structurile de specialitate din România și cele din Uniunea Europeană și din NATO, în mandatul meu au fost întreprinse mai multe acțiuni de importanță majoră. Au fost realizate numeroase exerciții pentru a asigura un răspuns comun și eficient în fața noilor provocări (în acest sens, trebuie menționată inclusiv contribuția României la sistemul FRONTEX).
Au fost organizate, atât la nivel de reprezentanți, cât și la nivel de experți, nenumărate întâlniri cu partenerii externi. Am avut întâlniri cu vicepreședintele Statelor Unite, cu secretarul general NATO, cu directorul FBI, cu şeful comunităţii de informaţii al SUA, cu şeful DEA, cu directorul EUROPOL, cu miniştri de interne, ambasadori, parlamentari și alți reprezentanţi ai statelor membre NATO şi UE. În virtutea demnităților deținute, am semnat împreună cu Procurorul General al SUA, Acordul între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind intensificarea cooperării în prevenirea și combaterea infracțiunilor grave, acord care reprezintă îndeplinirea de către România a celui mai important criteriu tehnic necesar includerii în Programul de liberalizare a vizelor pentru cetățenii români.
 
Nu în ultimul rând, în mandatul  pe care l-am avut, Ministerul Afacerilor Interne din România a intensificat colaborarea cu Republica Moldova. În acest sens, au fost donate Departamentului Poliției de Frontieră din Republica Moldova, mijloace de intervenție în valoare de aproximativ 125.000 de euro și a fost acordată expertiză pentru implementarea propriului Serviciu Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, după modelul dezvoltat cu succes în țara noastră.
 
Referitor la consolidarea cadrului strategic național, sunt două mari proiecte pe care le-am susținut și care au fost adoptate. Primul proiect este Strategia Națională de Apărare a Țării, iar al doilea este legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Sunt două documente esențiale pentru creșterea nivelului de siguranță pentru români și sunt două dintre numeroasele exemple în care atât eu personal, cât și Ministerul pe care l-am condus am acționat corect, păstrând echilibrul între nevoia de siguranță și obligația respectării drepturilor și libertăților individuale. Am înfiinţat, la nivelul Guvernului, Grupul Interministerial Strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii ce se circumscrie ameninţărilor în domeniul securităţii naţionale (GIS). Această structură asigură cooperarea eficientă a structurilor statului cu atribuţii în domeniu, realizează evaluări multisectoriale ale vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor din domeniul de competenţă şi propune măsuri pentru remedierea disfuncţiilor constatate.
 
 
Am înfiinţat, de asemenea, Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU), organism interministerial în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă.
 
În ceea ce privește îmbunătățirea rezultatelor concrete, vreau doar să menționez câteva cifre pe care le consider foarte relevante. În anul 2014, la nivel național, criminalitatea s-a situat cu 9 procente sub valoarea înregistrată în anul 2009 și cu 12 procente sub valoarea din anul 2011.
 
Criminalitatea stradală (infracțiunile comise cu violență, tâlhăriile sau agresiunile) s-a situat la cel mai mic nivel din ultimii 9 ani, iar infracțiunile contra patrimoniului au scăzut cu 8% în 2014, ajungând la cea mai mică valoare din ultimii 5 ani.
 
De asemenea, în zona rurală, infracționalitatea a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani. În privința volumului de activități ale structurilor pentru situații de urgență din cadrul MAI, în cooperare cu celelalte componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, cifrele arată că au fost gestionate peste 355.000 de urgențe, ceea ce înseamnă o medie de 974 de intervenții pe zi. Practic, au fost salvate viețile a peste 5600 de persoane și au fost protejate bunuri în valoare de aproximativ 2,33 miliarde de lei. În ceea ce privește asigurarea ordinii publice, Jandarmeria Română a desfășurat la nivel național peste 328.000 de acțiuni, dintre care aproape o treime au fost realizate împreună cu Poliția Română.
 
Acestea sunt câteva repere ale activității pe care am depus-o în calitate de viceprim-ministru și de ministru de Interne. În afară de rezultatele pe care le-am prezentat foarte succint, mai sunt două lucruri pe care le-am urmărit în toată activitatea mea, și anume: redarea prestigiului insignei de polițist și, în egală măsură, consolidarea spiritului de corp și camaraderie. Chiar dacă mai este mult de lucru, consider că în timpul mandatului meu s-au făcut mulți pași înainte și, din acest motiv, mulțumesc tuturor celor care au contribuit la  acest progres.
 
Consider că oamenii din Ministerul Afacerilor Interne știu mai bine decât oricine cât a însemnat contribuția mea ca ministru la tot ceea ce s-a realizat. În egală măsură, consider că, departe de a fi perfect, mandatul pe care l-am avut în fruntea Ministerului a fost unul pe care l-am onorat zi de zi, făcându-mi datoria cu responsabilitate și devotament față de români și față de România.
Urez mult succes viitorului ministru și întregului Guvern condus de Dacian Cioloș.