Comunicat de presă - Parlamentul României Participarea delegaţiei GRUI la cea de-a 133-a Adunare a UIP şi reuniunile asociate

Cea de-a 133-a Adunare a Uniunii Interparlamentare şi reuniunile asociate au avut loc la Geneva, în perioada 17-21 octombrie a.c.

La lucrări au participat aproximativ 800 de parlamentari din 135 de ţări; peste 90 de delegaţii naţionale au fost conduse de preşedinţi sau vicepreşedinţi de parlamente. Senatul României a fost reprezentat de domnii senatori Dumitru Oprea, membru al Biroului Executiv al GRUI, Mario-Ovidiu Oprea, membru al Comitetului Director al GRUI, secretar al Biroului Permanent al Senatului şi Florinel Butnaru, membru al GRUI.

Programul sesiunii a inclus dezbateri în plenul Adunării şi activităţi ale diferitelor organe directoare şi de specialitate ale UIP - Consiliul Director; comisiile pentru pace şi securitate naţională, pentru dezvoltare durabilă, finanţe şi comerţ şi pentru democraţie şi drepturile omului; Comisia pentru Naţiunile Unite; Reuniunea Femeilor Parlamentare; Forumul Tinerilor Parlamentari; grupurile geopolitice, precum şi discuţii-panel pe următoarele teme: respectarea dreptului internaţional umanitar; rolul parlamentelor în transpunerea în practică a Strategiei globale pentru sănătatea femeilor, copiilor şi  adolescenţilor; creşterea eficienţei activitătii de control parlamentar.    

Membrii UIP au examinat teme de actualitate ale agendei internaţionale: migraţia - o abordare mai echitabilă, mai raţională şi mai umană (dezbatere generală în plenul Adunării); necesitatea întăririi cooperării globale împotriva terorismului; contribuţia parlamentară la Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP 21); protecţia patrimoniului cultural material şi imaterial al umanităţii; dreptul la viaţă privată în era digitală; protecţia refugiaţilor în conformitate cu principiile dreptului internaţional.

Domnul senator Dumitru Oprea a prezentat în plenul Comisiei UIP pentru pace şi securitate internaţională iniţiativa comună a României şi Spaniei privind înfiinţarea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului, arătând că acest proiect porneşte de la premisa că instrumentele de drept internaţional trebuie folosite într-o măsură mai mare pentru combaterea terorismului. În acest sens, dl. senator a menţionat că actuală legislaţie în domeniu (19 instrumente juridice internaţionale care reglementează diferite aspecte ale terorismului, cărora li se adaugă o serie de tratate regionale) este insuficientă şi fragmentată. Înfiinţarea unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului, independentă şi neutră, ar reprezenta o recunoaştere a caracterului transnaţional al fenomenului, consolidând credibilitatea şi legitimitatea eforturilor internaţionale în domeniu. Evidenţiind complexitatea acestui demers, care presupune clarificarea unor aspecte sensibile precum definirea noţiunii de terorism sau stabilirea jurisdicţiei unei astfel de Curţi, dl. senator şi-a exprimat speranţa că în actualul proces de reflecţie se vor implica un număr cât mai mare de ţări, alături de societatea civilă, al cărui sprijin este esenţial. 

Comisia UIP pentru Naţiunile Unite, la lucrările căreia a participat domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, a examinat activitatea Comisiei ONU pentru Consolidarea Păcii, la 10 ani de la crearea acesteia, punând accentul pe aplicarea recomandărilor Adunării Generale a ONU privind cooperarea dintre Comisie şi parlamentele naţionale în ţările aflate în situatii post-conflict. De asemenea, membrii Comisiei au discutat despre rolul Curtii Internaţionale de Justiţie, concluzionând că parlamentele trebuie să se mobilizeze mai mult în sprijinul acestui organism, în condiţiile în care majoritatea statelor-parte nu recunosc jurisdicţia Curţii drept obligatorie. 

Membrii Comisiei UIP pentru democraţie şi drepturile omului au dezbătut şi finalizat proiectul de rezoluţie cu tema Democraţia în era digitală şi ameninţarile la adresa vieţii private şi a libertaţilor individuale. Domnii senatori Dumitru Oprea si Florinel Butnaru au prezentat şi susţinut mai multe amendamente, incluse în textul final, care: evidenţiază faptul că programele de supraveghere a comunicărilor electronice şi a altor forme de exprimare digitală pot pune in pericol libertatea de exprimare şi de informare, precum şi alte drepturi fundamentale ale omului, inclusiv libertatea de asociere, subminând astfel democraţia participativă; invită UIP să dezvolte, în colaborare cu parteneri din rândul organizatiilor internaţionale şi regionale şi al societaţii civile, programe de consolidare a capacităţii destinate organelor parlamentare specializate cu atribuţii în monitorizarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor individuale, inclusiv în mediul digital; invită parlamentele să se asigure că guvernele cooperează deplin cu Raportorul Special al Naţiunilor Unite pentru dreptul la viaţa privată, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele specifice mediului digital; invită parlamentele să aibă în vedere recomandările Raportorului şi să sprijine transpunerea lor în practică, prin adoptarea sau actualizarea cadrului legislativ necesar.   

Delegaţia română a participat şi la reuniunile Grupului geo-politic 12 Plus, în cadrul cărora au fost stabilite modul de acţiune şi contribuţia Grupului în raport cu obiectivele şi temele prioritare şi viitoarele activităţi ale UIP.
La finalul sesiunii UIP, membrii Adunării au adoptat un Document final care sintetizează viziunea parlamentarilor lumii cu privire la fenomenul migraţiei, precum şi rezoluţiile privind Democraţia în era digitală şi ameninţările la adresa vieţii private şi a libertăţilor individuale şi Rolul UIP şi al parlamentelor în protectia persoanelor refugiate recent în urma războaielor, conflictelor interne si conditiilor sociale, în conformitate cu principiile dreptului internaţional.

În cadrul sesiunii, UIP a lansat două noi publicaţii realizate în colaborare cu parteneri internaţionali, pe următoarele teme: Migraţia, drepturile omului şi guvernanţa; Acţiunea parlamentară şi opţiuni de polítică pentru accelerarea tratamentului HIV/SIDA.

***
În paralel cu sesiunea UIP s-a reunit la Geneva şi Asociaţia Secretarilor Generali de Parlamente, organism consultativ al UIP care examinează procedurile şi modul de funcţionare a instituţiei parlamentare. La lucrări a participat doamna Cristina Ionescu, secretar general adjunct al Senatului.

În deschiderea reuniunii, la recomandarea Comitetului Executiv al ASGP, membrii Asociaţiei au aprobat afilierea la organizaţie a domnului Ion Vărgău, secretarul general al Senatului, şi a doamnei Cristina Ionescu, secretar general adjunct. Programul reuniunii a inclus: dezbateri generale privind compoziţia socială a parlamentelor; prevenirea conflictelor de interese în parlament; impactul alegerii directe a preşedinţilor de comisie asupra modului de lucru al comisiei şi al funcţionarilor acesteia; comunicări prezentate de secretarii generali, pe teme precum infrastructura parlamentelor; elemente de noutate în reglementarea procesului de legiferare; comunicarea în parlamente.

În contribuţia sa la dezbaterile generale privind prevenirea conflictelor de interese în parlament, secretarul general adjunct al Senatului  s-a referit la câteva aspecte care conferă specificitate cadrului legislativ şi instituţional românesc în domeniul conflictelor de interese şi al incompatiblităţilor: regimul declaraţiilor de avere şi de interese, cu precizări privind caracterul public al documentelor şi obligaţiile parlamentarilor; atribuţiile Agenţiei Naţionale de Integritate;  procedurile de constatare a incompatibilităţii şi conflictului de interese; efectele asupra mandatului parlamentar.

***
În marja sesiunii UIP, delegaţia GRUI a avut o întrevedere bilaterală cu delegaţia Republicii Cehe, condusă de domnul Stanislav Grospic, vicepreşedinte al Comisiei pentru probleme juridice şi constituţionale din Camera Deputaţilor. Parlamentarii români şi cehi au abordat problematica refugiaţilor, referindu-se la măsurile adoptate de cele două ţări pentru aplicarea deciziilor UE în materie. Totodată, şi-au exprimat disponibilitatea de a intensifica cooperarea bilaterală în plan parlamentar, cu precădere la nivelul comisiilor pentru politică externă, cât şi în cadrul UIP, pentru coordonarea demersurilor şi promovarea unor obiective comune ale statelor din Europa Centrala şi de Est.