IM Pascu pune problema inființarii unor poziții de reprezentare militara in cadrul Delegațiilor UE

Bruxelles, 25 iunie 2010

Vicepreşedintele Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European (AFET), Ioan Mircea Paşcu, l-a interpelat, joi, în cadrul unui schimb de opinii în Subcomisia pentru securitate și apărare a PE (SEDE), pe generalul Hakan Syren, președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene. Întrebările lui Pașcu au vizat gradul de dependență al Uniunii Europene de resursele NATO respectiv posibilitatea înființării unor poziții de reprezentare militară în cadrul Delegațiilor UE din străinătate.

Europarlamentarul PSD l-a felicitat pe Syren pentru preluarea importantei functii de presedinte al Comitetului Militar al Uniunii Europene.

„Drumul pe care îl veți avea de parcurs va fi dificil si accidentat, mai ales în actualele condiții ale creșterii responsabilităților operaționale ale UE, concomitent cu reducerea resurselor pe care statele membre le pot pune la dispoziție pentru realizarea acestor obiective. Apreciez că prioritățile pe care vi le-ați stabilit sunt realiste. Este clar că stăpâniți arta alegerii obiectivelor militare care pot fi atinse, evitând astfel riscul în care realizarea lor ar fi devenit prizoniera voinței politice a statelor membre. Perspectiva dvs privind impactul actualei crize globale asupra apărării este de apreciat", a afirmat Ioan Mircea Paşcu.

În viziunea deputatului european, "această criză poate fi un catalizator pentru găsirea unor soluții creative de răspuns la reducerea drastică și inevitabilă a resurselor dedicate apărării și forțelor armate in majoritatea statelor UE. Prioritizarea și punerea în comun a resurselor limitate sunt căi care trebuie dezvoltate".

Pașcu a adresat doua întrebări noului președinte al Comitetului Militar. Prima a vizat gradul de dependență al UE de resursele NATO și de aranjamentele Berlin Plus, având în vedere dificultățile cu care se confruntă statele membre în realizarea cerințelor Obiectivelor Globale (Headline Goals) și scăderea bugetelor pentru apărare. A doua întrebare a privit evaluarea posibilității înființării unor poziții de reprezentare militară în cadrul Delegațiilor UE din străinătate.

Generalul Syren a reamintit oportunitatea creată de aranjamentele Berlin Plus pentru operațiunea UE ALTHEA din Bosnia Herțegovina, care permit unor state nemembre UE, cum ar fi Turcia, să aibă contribuții operaționale semnificative. Totodată, în condițiile menținerii unor deficite de capacități în statele membre și a limitărilor impuse de criză, accesul la resursele NATO asigură cadrul unor contribuții importante, fără ca situația să poată fi considerată însă ca una de dependență a Uniunii. Totodată, el a evidențiat că Tratatul de la Lisabona oferă o mult mai bună cooperare între civili și militari, prin intermediul Serviciului European pentru Acțiune Externă.