Deputaţii europeni susţin împărţirea riscului cu sectorul privat pentru a relansa proiectele de coeziune aflate în întârziere

Proiectele de dezvoltare regională întârziate în ţările lovite de criză ar putea demara ca urmare a împărţirii riscurilor investiţionale corelate între investitorii publici şi cei privaţi, pe baza măsurilor votate joi în Parlamentul European. împărţirea riscului ar trebui să stimuleze recuperarea economică, prin asigurarea de capital şi depăşirea lipsei de interes din partea băncilor de a-şi asuma singure riscurile.

"Cu această propunere încercăm să ajutăm unele state membre, în special Grecia, să depăşească o serie de obstacole care stau în calea asigurării finanţării proiectelor de infrastructură şi de investiţii productive. Aceste proiecte vor ajuta ţările respective să stimuleze creşterea atât de necesară depăşirii crizei economice", a declarat înaintea votului Danuta Hübner (PPE, PL).

"Sunt convinsă că, prin crearea instrumentelor de împărţire a riscului, se va asigura o contribuţie eficientă şi rapidă pentru maximizarea beneficiilor finanţării prin politicile de coeziune în ţările vizate", a adăugat deputata.

Deputaţii europeni au adoptat măsura legislativă cu 504 voturi pentru, 78 împotrivă şi 79 de abţineri.

Instrumentele de împărţire a riscului
Prin această propunere, statele membre care în prezent beneficiază de programe de asistenţă macroeconomică din partea UE (în prezent România, Grecia, Irlanda şi Portugalia) vor putea cere ca o parte din alocarea lor de fonduri pentru politica regională să fie transferată către Comisia Europeană. Comisia ar putea apoi încheia parteneriate de împărţire a riscului cu Banca Europeană de Investiţii sau cu alte instituţii financiare dispuse să susţină financiar finanţatorii proiectelor sau băncile.

Contribuţia financiară totală a Uniunii Europene pentru aceste instrumente de împărţire a riscului nu trebuie să depăşească 10% din alocările naţionale din cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională şi Fondului de Coeziune.

Atragerea capitalului privat
Regulamentul îşi propune să încurajeze investitorii să susţină proiecte "strategice" generatoare de venituri. Vor avea prioritate proiectele parţial finanţate prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune, dar şi alte proiecte care contribuie la realizarea obiectivelor politicii de coeziune.

Deputaţii solicită Comisiei să se asigure că vor fi eligibile pentru finanţarea prin aceasta schemă doar acele proiecte pentru care există o decizie favorabilă de finanţare din partea Băncii Europene de Investiţii sau a altei instituţii de finanţare.

Demararea rapidă a proiectelor
Negociatorii Parlamentului au insistat ca această schemă să intre în vigoare cât mai repede, pentru a susţine stimularea creşterii şi crearea de locuri de muncă. Statele membre care doresc să beneficieze de această măsură au ca termen data de 31 august 2013 pentru a transmite cereri scrise către Comisie în acest sens. Este necesar ca în cereri să fie menţionate programele şi proiectele care să fie finanţate astfel.

Grecia a manifestat deja interes faţă de această schemă, în special în ceea ce priveşte proiectele de concesionare a colectării taxei de autostradă.

Impact ZERO pentru alocarea multianuală 2007-2013
Noul regulament nu modifică per ansamblu alocarea fondurilor de coeziune pentru perioada 2007-2013 şi nu va avea ca efect creşterea obligaţiilor financiare ale bugetului UE, dincolo de alocările financiare pentru instrumentele de împărţire a riscului.

Următorii paşi
Textul regulamentului, agreat deja la nivel informal între negociatorii Parlamentului şi ai Consiliului este programat să fie adoptat oficial în mai 2012 de către Consiliu. Noul regulament va intra în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.