Comunicat de presa "Stop TTIP"

 
România a îndeplinit cvorumul necesar unei Iniţiative Cetăţeneşti Europene, instrument care ar trebui să asigure o audiere în Parlamentul European. În cursul zilei de ieri inițiativa a adunat cele 24.000 de semnături care se adăugă celor peste 2.800.000 din întreaga Europă, în ceea ce este una din cele mai importante iniațiative cetăţeneşti din Europa.
Mesajul cetăţenilor este clar, ei spun NU unui tratat transatlantic care să pună profitul şi comerţul deasupra drepturilor cetăţeneşti. Din păcate Comisia Europeană nu a acceptat din motive birocratice această iniţiativă, dar Uniunea Europeană trebuie să fie conştientă că cetăţenii săi nu-şi mai doresc ca politicile care-i privesc să fie negociate în secret şi fără a ţine cont de priorităţile lor.
Din păcate semnele care vin de la Bruxelles sunt contradictorii:

Pe de o parte Comisia Europeană insistă pentru un sistem paralel de justiţie dedicat doar investitorilor.

Zilele trecute doamna comisar Cecilia Malmström a lansat propunerea ca această clauză de soluţionare a disputelor dintre stat şi investitor (ISDS) să fie înlocuită cu una modificată la suprafaţă, dar care în esenţă este acelaşi lucru: un sistem paralel de justiţie.
Indiferent dacă procesele dintre stat şi investitor vor fi arbitrate de către comisii de arbitraj sau judecători, principiul este acelaşi: investitorii beneficiază de tratament preferenţial şi pot evita sistemul de justiţie clasic, cel destinat şi cetăţenilor.
Astfel de procese între stat şi investitor şi-au arătat clar partea abuzivă. Cazul fraţilor Micula care au câştigat un arbitraj împotriva statului român devine un exemplu care ar trebui să pună pe gânduri inclusiv Comisia Europeană. Investitorii româno-suedezi au blocat recent conturile ROMATSA - o instituţie vitală pentru siguranţa zborurilor pe teritoriul ţării noastre. Totul pentru că ţara noastră a respectat reglementările europene şi nu a mai oferit ajutor de stat investitorilor.
Din cele relatate mai sus se vede clar că în astfel de cazuri, interesul comercial al investitorilor primează legislaţiei europene sau chiar siguranţei cetăţenilor.
Clauza în baza căreia investitorii au putut acţiona în judecată statul român este inclusă într-un tratat bilateral de protecție a investițiilor româno-suedez[1]. De asemenea, în baza unei astfel de clauze Roşia Montană Gold Corporation a anunţat că început procedura pentru acţiona în judecată statul român pentru a obţine compensaţii.
Pe de altă parte Comisia Europeană cere statelor membre să denunţe[2] tratatele bilaterale de investiții dintre acestea.
„Prin urmare, Comisia solicită statelor membre să denunțe TBI intra-UE pe care le-au încheiat, adresând scrisori de punere în întârziere unui număr de cinci state membre (Austria, Țările de Jos, România, Slovacia și Suedia) cărora le-a solicitat deja clarificări prin intermediul unor dialoguri administrative^[2], având în vedere că acordurile bilaterale în cauză au fost invocate în cadrul unor proceduri de arbitraj și au creat probleme legate de compatibilitatea cu legislația UE. Scrisorile de punere în întârziere constituie prima etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În același timp, Comisia s-a adresat în scris celorlalte 21 de state membre care mențin TBI intra-UE^[3], prin intermediul procedurii EU Pilot, pentru a lua cunoștință de punctele lor de vedere cu privire la această chestiune.”
Sunt destule semne că astfel de clauze, oricum s-ar numi ele și în orice fel de tratat ar fi incluse, nu se mai justifică într-o Uniune Europeană în care democrația și justiția ar trebui să prezinte suficientă încredere pentru ca investitorii să nu aibă nevoie de un sistem de justiție paralel.
Cu toate că aceste tratate bilaterale de protecție a investițiilor au o perioadă limitată de valabilitate, care în cazul României a expirat deja pentru majoritatea înţelegerilor, niciun guvern nu a avut înţelepciunea de a le denunţa lăsându-le să se prelugească automat conform prevederilor.
De aceea, Coaliţia STOP TTIP România, în numele celor 24.000 de cetăţeni care au semnat Iniţiativa Cetăţenească Europenă Independentă şi a cetăţenilor afectaţi de despăgubirile nesimţite pretinse de investitori cerem public denunţarea tuturor tratatelor bilaterale de protecție a investițiilor, stoparea negocierilor TTIP şi neratificarea tratatului CETA.
Orice alte tratate ce se doresc a fi încheiate între state vor trebui să respecte legile europene, principiul transparenţei şi democraţiei şi interesul cetăţenilor.
Campania Stop TTIP este susținută de către o alianță de peste 500 de organizații ale societății civile[3], organizații de protecție a consumatorului, grupuri de mediu și sindicate din întreaga Europă.
 
Coaliţia STOP TTIP România este compusă din cei peste 24.000 de cetăţeni semnatari și următoarele organizaţii:
 
Fundația TERRA Mileniul III
ActiveWatch
Grupul de Intervenție Civică
Asociația România Fără EI
Alburnus Maior – Salvați Roșia Montană
Mining Watch
Miliția Spirituală
Asociația Mișcarea de Rezistență de la Pungești
Centrul pentru Resurse Civice
Asociația de Sprijin și Întrajutorare Solidaritatea
România Vie
Asociația Edelvais
Greenpeace Romania
Comunitatea Uniți Salvăm
R9TM
Grupul Fără Fracturare
Neuer Weg
Agent Green
Asociația Reper 21
Green Tourism
Asociația Pro Educație, Istorie și Cultură
Asociația Mai Bine
 
Mai multe informații:
www.stopttip.ro
www.stop-ttip.org
https://www.facebook.com/stopttipromania