Aniversarea implinirii a 35 de ani de la semnarea Actului Final de la Helsinki

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a deschis astăzi, 30 iunie 2010, conferinţa cu tema „OSCE de la Helsinki până în prezent - realizări şi perspective". Şeful diplomaţiei române a evidenţiat relevanţa momentului Helsinki pentru securitatea europeană. Totodată, a evocat principalele momente din istoria acestei organizaţii, perspectivele pe care le are în prezent OSCE ca forum de dialog şi cooperare în domeniul securităţii, precum şi contribuţia României la realizările importante care au marcat istoricul acestei organizaţii.

Ministrul Teodor Baconschi a reliefat că, de la momentul 1975 până în 1990, Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE) a constituit cadrul de menţinere a unui „echilibru foarte fragil, dar în orice caz esenţial, în contextul unor relaţii internaţionale complicate". Actul Final de la Helsinki a reprezentat expresia cea mai pregnantă a voinţei politice de stopare a oricăror tendinţe care ar fi putut aduce Europa în pragul unui nou conflict major, momentul Helsinki având şi semnificaţia de a contribui substanţial la afirmarea şi consolidarea valorilor democratice în arealul de la Vancouver la Vladivostok, proces confirmat istoric de dezvoltările din anii 1990.

„Cred că toate contribuţiile României la Procesul Helsinki trebuie să figureze în orice carte serioasă de istoria României, nu doar de istoria diplomaţiei româneşti, pentru că, dacă privim lucrurile din perspectiva pe care am încercat să o schiţez, acolo a început de fapt şi transformarea regimului politic din România, care, bineînţeles, s-a definitivat pe principiul dominoului în 1989", a declarat ministrul Baconschi.

Referindu-se la evoluţia şi rolul CSCE, apoi al OSCE după încheierea Războiului Rece, şeful diplomaţiei române a relevat capacitatea de adaptare a acesteia la noile realităţi geopolitice şi la provocările actuale ale mediului de securitate, subliniind necesitatea evitării suprapunerilor cu alte organizaţii internaţionale care activează în acest areal. În context, ministrul Afacerilor Externe a reliefat importanţa dezvoltărilor actuale din cadrul aşa numitului Proces Corfu, menit să cristalizeze un rol mai eficient al Organizaţiei în domeniile şi problematicile pe care le gestionează. Şeful diplomaţiei române a subliniat susţinerea de către ţara noastră a organizării unui summit al OSCE de către preşedinţia kazahă în exerciţiu.

Evenimentul, organizat de MAE, a marcat aniversarea a 35 de ani de la semnarea Actului Final de la Helsinki, la 1 august 1975, în cadrul Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi a 20 de ani de la adoptarea Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.

La conferinţă au participat consilierul prezidenţial Cătălin Avramescu, care a transmis mesajul Preşedintelui României, Traian Băsescu, dedicat acestui moment aniversar, diplomaţi care au activat la momentul Helsinki şi în perioada deţinerii de către România a Preşedinţiei - în - Exerciţiu a OSCE (2001), alături de reprezentanţi ai instituţiilor cu responsabilităţi în aplicarea în România a angajamentelor asumate în cadrul acestei organizaţii şi ai unor instituţii academice de profil.

Organizarea acestui eveniment jubiliar a constituit o oportunitate de readucere în atenţie a momentului, a generaţiei de diplomaţi care au activat în aşa-numita perioadă Helsinki, precum şi de marcare a evoluţiilor şi obiectivelor atinse în cadrul CSCE şi OSCE până în prezent. Totodată, a reprezentat un prilej de reflecţie asupra relevanţei continue şi a perspectivelor pe care organizaţia le are ca forum de cooperare în domeniul securităţii.

Acţiunea a mai cuprins intervenţii ale unor diplomaţi români care au activat la momentul Helsinki, precum şi în perioada când ţara noastră a deţinut Preşedinţia-în-Exerciţiu a OSCE (2001). Au fost remarcate rolul unic al Organizaţiei în asigurarea securităţii şi stabilităţii, aportul vital şi prestaţia diplomaţiei române la istoria CSCE/ OSCE şi la realizarea obiectivelor de politică externă.

Cu această ocazie, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe a fost prezentată o expoziţie cu documente de arhivă relevante.

Informaţii suplimentare

Priorităţile curente ale României de pe agenda OSCE

România este unul dintre cele 10 state care au mandatul de a coordona 10 tematici din cadrul Procesului Corfu;

În cadrul Procesului Corfu, România a avansat două iniţiative concrete şi a co-sponsorizat alte patru, după cum urmează:

- Îmbunătăţirea răspunsului OSCE în situaţiile de criză şi reabilitare post-conflict, prin crearea unor misiuni civile (iniţiativă românească, co-sponsorizată de Belgia, Olanda, Slovacia, Ucraina, Marea Britanie, SUA);

- Îmbunătăţirea implementării recomandărilor cuprinse în rapoartele post-electorale ale ODIHR (iniţiativă românească, co - sponsorizată de Danemarca, Finlanda, Franţa, Georgia, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Norvegia, SUA, Slovenia);

- Organizarea în cadrul Procesului Corfu de sesiuni tematice privind conflictele prelungite din aria OSCE (co-sponsorizare);

- Relevanţa, în cadrul Procesului Corfu, a temei implicaţiilor de securitate ale schimbărilor climatice (co-sponsorizare);

- Dezvoltarea unor instrumente eficiente de alertă rapidă şi analiză, în vederea creşterii capacităţii OSCE de a răspunde noilor crize economice (co-sponsorizare);

- Îmbunătăţirea implementării angajamentelor asumate în domeniul dimensiunii umane (co-sponsorizare).

Procesul Corfu:

A fost iniţiat în 2008, fiind promovat de preşedinţia elenă în exerciţiu a OSCE în 2009. Consiliul Ministerial de la Atena (desfăşurat în perioada 1 - 2 decembrie 2009) a adoptat o Declaraţie şi o Decizie politică privind Procesul Corfu, care au stabilit ca formă şi ca substanţă, reperele dezbaterii statelor participante la OSCE pentru 2010. În prezent, preşedinţia kazahă în exerciţiu (PiE) a OSCE coordonează dezbaterile şi propunerile avansate de către statele participante la OSCE, reuniunea ministerială informală pe care o va organiza în iulie 2010 fiind dedicată examinării unui raport intermediar al Procesului Corfu.

România a sprijinit derularea Procesului Corfu, în cadrul OSCE, for natural de dezbatere privind securitatea europeană.

Evoluţiile prezente în cadrul OSCE confirmă abordarea atotcuprinzătoare a securităţii europene, cu dezvoltări echilibrate în toate cele trei dimensiuni specifice ale Organizaţiei: politico-militară, economică şi de mediu, umană.

Calendarul pentru perioada imediat următoare cuprinde reuniunea informală ministerială, organizată de PiE kazahă la Alma Ata, 16-17 iulie 2010, care se va focaliza pe examinarea stadiului cooperării în cadrul Procesului Corfu şi organizarea unui Summit OSCE.

România se pronunţă în favoarea organizării unui Summit al OSCE, temele importante pentru ţara noastră fiind îndeplinirea angajamentelor asumate în toate cele trei dimensiuni ale OSCE, evaluarea implementării lor, soluţionarea conflictelor prelungite, ameninţările transnaţionale, inclusiv din perspectiva relaţionării OSCE cu Afganistanul - partener de cooperare al Organizaţiei.