Ordonanţa de Urgenţă numărul 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

06 Oct, 2013 17:51 Legi utile 3335 Marime text

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 620 din 04.10.2013.

Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

Având în vedere că actualul context economic impune luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative şi administrative care să conducă la creşterea eficienţei operatorilor economici, la creşterea siguranţei circuitului economic şi a atractivităţii investiţionale a pieţei româneşti, în condiţiile în care situaţia economică dificilă şi legislaţia actuală privind insolvenţa, concepută pro-
debitor, au condus la deturnarea scopului procedurilor de insolvenţă, care au devenit un mod de protejare a debitorului şi nu o procedură de maximizare a gradului de valorificare a activelor şi a recuperării creanţelor de către creditori, constatându-
se că actuala abordare legislativă nu a fost totuşi de natură a dezvolta planuri de reorganizare reală, ci, dimpotrivă, a furnizat mijloace de tergiversare a momentului intrării în faliment pentru afaceri cu şanse minimale de redresare, dată fiind lipsa mecanismelor adecvate care să impună disciplina participanţilor la procedura insolvenţei, precum şi durata lungă a procedurii care atrage costuri asociate foarte ridicate,

ţinând cont de inexistenţa unor pârghii de accesare a finanţării în procedura insolvenţei, date fiind lacunele de reglementare şi divergenţele de interpretare, care au condus în timp la dezvoltarea unei conduite a debitorilor în frauda creditorilor şi la o reducere substanţială a interesului creditorilor de a susţine reorganizarea unor operatori economici viabili,

având în vedere că eficientizarea procedurilor de insolvenţă şi îmbunătăţirea protecţiei drepturilor creditorilor pot contribui în mod substanţial la îmbunătăţirea climatului de afaceri, creând, astfel, premisele pentru redresarea afacerilor viabile şi recuperarea mai rapidă a creanţelor,

ţinând seama de faptul că neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar conduce la perpetuarea lipsei de sistematizare a cadrului normativ în vigoare şi la conservarea unei proceduri a insolvenţei percepute ca îndelungată, costisitoare şi cu efect de depreciere a valorii activelor debitorului,

având în vedere că menţinerea dezechilibrului între interesele creditorilor şi debitorului în procedură este de natură să perpetueze lipsa de eficienţă a procedurii, în planul duratei şi al gradului de recuperare a creanţelor, dat fiind că acest context impune, în regim de urgenţă, luarea măsurilor necesare pentru reducerea duratei procedurii insolvenţei, prin eliminarea principalelor cauze care generează prelungiri nejustificate,

luând în considerare faptul că aspectele prezentate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

TITLUL PRELIMINAR

CAPITOLUL I Domeniul de reglementare

Art. 1. -

Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte regulile în domeniul prevenirii insolvenţei şi al insolvenţei.

Art. 2. -

Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia.

Art. 3. -

(1) Procedurile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică profesioniştilor, astfel cum sunt definiţi de art. 3 alin. (2) din Codul civil, cu excepţia celor care exercită profesii liberale, precum şi a celor cu privire la care se prevăd dispoziţii speciale în ceea priveşte regimul insolvenţei lor.

(2) Procedura prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică şi regiilor autonome.

(3) Procedura prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă nu este aplicabilă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ preuniversitar, universitar şi entităţilor prevăzute de art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II Principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolvenţei şi insolvenţei. Definiţii

SECŢIUNEA 1 Principii

Art. 4. -

Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se bazează pe următoarele principii:

1. acordarea unei şanse debitorilor oneşti de redresare eficientă şi efectivă a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenţei, fie prin procedura de reorganizare judiciară;

2. maximizarea gradului de valorificare a activelor şi de recuperare a creanţelor de către creditori;

3. asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare, derularea procedurii într-
un timp util şi rezonabil, într-
o manieră obiectivă şi imparţială, cu un minim de costuri;

4. asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelaşi rang;

5. asigurarea unui grad ridicat de transparenţă şi previzibilitate în procedură;

6. recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanţelor, având la bază un set de reguli clar determinate şi uniform aplicabile;

7. limitarea riscului de credit şi a riscului sistemic asociat tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoaşterea compensării cu exigibilitate imediată în cazul insolvenţei şi preinsolvenţei unui cocontractant, având ca efect reducerea riscului de credit la o sumă netă datorată între părţi sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garanţii financiare;

8. asigurarea accesului la surse de finanţare în perioada de preinsolvenţă, observaţie şi reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creanţe;

9. fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament echitabil între creditorii de acelaşi rang, a recunoaşterii priorităţilor comparative şi a acceptării unei decizii a majorităţii, urmând să se ofere celorlalţi creditori plăţi egale sau mai mari decât ar primi în faliment;

10. favorizarea, în procedurile de preinsolvenţă, a negocierii/renegocierii amiabile a creanţelor şi a încheierii unui concordat preventiv;

11. valorificarea în timp util şi într-
o manieră cât mai eficientă a activelor în procedura de faliment;

12. în cazul grupului de societăţi, coordonarea procedurilor de insolvenţă, în scopul abordării integrate a acestora;

13. administrarea procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă de practicieni în insolvenţă şi desfăşurarea acestora sub controlul instanţei de judecată.

SECŢIUNEA a 2-
a Definiţii

Art. 5. -

În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. acord de compensare bilaterală (netting) reprezintă:

a) orice acord master de netting -
orice înţelegere sau clauză în cadrul unui contract financiar calificat dintre două părţi, prin care se prevede un netting al unor plăţi ori o îndeplinire a unor obligaţii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultând din sau având legătură cu unul ori mai multe contracte financiare calificate;

b) orice acord master-
master de netting -
orice acord master de netting între două părţi, prin care se prevede netting-
ul între două sau mai multe acorduri master de netting;

c) orice înţelegere de garantare subsecventă ori în legătură cu unul sau mai multe acorduri master de netting;

2. activităţi curente reprezintă acele activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii şi operaţiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie, în cursul normal al activităţii sale, cum ar fi:

a) continuarea activităţilor contractate, conform obiectului de activitate;

b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora;

c) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente;

3. administrator interimar este persoana fizică sau juridică desemnată de Banca Naţională a României, iar, în cazul cooperativelor de credit, şi comitetul de administrare specială desemnat de casa centrală a cooperativelor de credit, abilitată să ia măsuri conservatorii, în scopul prevenirii diminuării activului şi a creşterii pasivului instituţiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului şi până la data numirii lichidatorului judiciar, în procedura falimentului instituţiilor de credit;

4. administrator special este persoana fizică sau juridică, reprezentantul desemnat de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor/membrilor debitorului, împuternicit să efectueze, în numele şi pe contul acestuia, actele de administrare necesare în perioadele de procedură când debitorului i se permite să îşi administreze activitatea sau să le reprezinte interesele în procedură în perioada în care debitorului i s-
a ridicat dreptul de administrare;

5. averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor şi drepturilor sale patrimoniale -
inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolvenţei -
, care pot face obiectul executării silite potrivit Codului de procedură civilă;

6. Buletinul procedurilor de insolvenţă, denumit în continuare BPI, este publicaţia editată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidator judiciar după deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;

7. centrul principalelor interese ale debitorului, în situaţia procedurii de insolvenţă cu element de extraneitate, este, până la proba contrarie, după caz:

a) sediul social al persoanei juridice;

b) sediul profesional al persoanei fizice care exercită o activitate economică sau o profesiune independentă;

c) domiciliul persoanei fizice care nu exercită o activitate economică sau o profesiune independentă;

8. cererea comună de deschidere a procedurii insolvenţei este cererea formulată de debitor sau creditor, având drept scop deschiderea procedurii insolvenţei în mod concomitent împotriva a 2 sau a mai multor membri ai grupului de societăţi, în cadrul unor dosare separate, repartizate spre soluţionare aceluiaşi judecător-
sindic;

9. controlul este capacitatea de a determina sau influenţa în mod dominant, direct ori indirect, politica financiară şi operaţională a unei societăţi sau deciziile la nivelul organelor societare. O societate va fi considerată ca deţinând controlul atunci când:

a) deţine în mod direct sau indirect o participaţie calificată de cel puţin 40% din drepturile de vot ale respectivei societăţi şi niciun alt asociat sau acţionar nu deţine in mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot;

b) deţine în mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot în adunarea generală a societăţii respective;

c) în calitate de asociat sau acţionar al respectivei societăţi dispune de puterea de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau supraveghere;

10. consumator captiv este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;

11. contract financiar calificat este: (i) orice contract având ca obiect operaţiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pieţele reglementate, pieţele asimilate sau pieţele la buna înţelegere, astfel cum sunt acestea reglementate; (ii) orice acord repo şi acord reverse repo; precum şi (iii) orice contract având ca obiect operaţiuni de împrumut de valori mobiliare, realizate pe pieţele reglementate, pieţele asimilate sau pieţele la buna înţelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;

12. contract de compensare bilaterală reprezintă oricare dintre următoarele:

1. orice contract sau clauză cuprinsă într-
un contract încheiat între instituţia de credit debitoare şi orice altă entitate, inclusiv persoane fizice, având ca obiect operaţiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pieţele reglementate, pieţele asimilate ori pe pieţele la buna înţelegere, prin care se stipulează compensarea unor obligaţii de plată sau obligaţii de a face, prezente ori viitoare, decurgând din sau având legătură cu unul ori mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garanţie accesorie ori având legătură cu acestea; sau

2. orice contract sau clauză, de natura celor prevăzute la pct. 1, prin care se stipulează compensarea unor obligaţii de plată sau obligaţii de a face, prezente ori viitoare, decurgând din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterală, inclusiv orice garanţie accesorie ori având legătură cu acestea, în temeiul cărora compensarea bilaterală contractuală se poate realiza prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi:

a) stingerea şi/sau devansarea scadenţei oricărei obligaţii de plată ori obligaţii de a face decurgând din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevăzute mai sus;

b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piaţă, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricărei obligaţii care a fost stinsă sau a cărei scadenţă a fost devansată potrivit prevederilor lit. a);

c) conversia într-

o singură monedă a oricărei valori calculate potrivit prevederilor lit. b);

d) compensarea, până la obţinerea unei sume nete, a oricăror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), aşa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c);

e) lichidarea bunurilor şi drepturilor din averea instituţiei de credit debitoare;

13. coordonarea procedurală reprezintă setul de măsuri menite să coreleze procedurile de insolvenţă deschise împotriva membrilor unui grup de societăţi, cu scopul de a asigura celeritatea şi armonizarea procedurilor, precum şi minimizarea costurilor;

14. creanţe bugetare reprezintă creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora. Îşi păstrează această natură şi creanţele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită;

15. creanţe care beneficiază de o cauză de preferinţă sunt acele creanţe care sunt însoţite de un privilegiu şi/sau de un drept de ipotecă şi/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garant faţă de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinţă. În cazul în care debitorul este terţ garant, creditorul care beneficiază de o cauză de preferinţă va exercita drepturile corelative numai în ceea ce priveşte bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinţă au înţelesul dat lor de Codul civil, dacă prin lege specială nu se prevede altfel;

16. categoria de creanţe defavorizate este considerată a fi categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanţele categoriei respective:

a) o reducere a cuantumului creanţei şi/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este îndreptăţit potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă;

b) o reducere a garanţiilor ori reeşalonarea plăţilor în defavoarea creditorului;

17. concordat preventiv este un contract încheiat între debitorul în dificultate financiară, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte, prin care debitorul propune un plan de redresare şi de realizare a creanţelor acestor creditori asupra sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află;

18. creanţe salariale sunt creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă şi raporturi asimilate între debitor şi angajaţii acestuia. Aceste creanţe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidator judiciar;

19. creditor este acel creditor îndreptăţit să participe la procedură, adică titularul unui drept de creanţă care a înregistrat o cerere de admitere a creanţei, acesta dobândind drepturile şi obligaţiile reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor încetează ca urmare a neînscrierii sau a înlăturării din tabelele creditorilor întocmite succesiv în procedură, precum şi prin închiderea procedurii; au calitatea de creditor, fără a depune personal declaraţiile de creanţă, salariaţii debitorului;

20. creditorul îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei este creditorul a cărui creanţă asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 60 de zile. Prin creanţă certă, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se înţelege acea creanţă a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolvenţei doar în cazul în care, după compensarea datoriilor reciproce, de orice natură, suma datorată acestora va depăşi suma prevăzută la pct. 70;

21. creditor cu creanţe curente sau creditorul curent este acel creditor ce deţine creanţe certe, lichide şi exigibile, născute în timpul procedurii de insolvenţă şi care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanţa, conform documentelor din care rezultă;

22. creditori chirografari sunt creditorii debitorului înscrişi în tabelele de creanţe care nu beneficiază de o cauză de preferinţă. Sunt creditori chirografari şi creditorii care beneficiază de cauze de preferinţă, ale căror creanţe nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperită. Simpla înscriere în arhiva electronică de garanţii reale a unei creanţe nu determină transformarea acesteia în creanţă care beneficiază de o cauză de preferinţă;

23. creditori indispensabili sunt creditorii chirografari care furnizează servicii, materii prime, materiale sau utilităţi fără de care activitatea debitorului nu se poate desfăşura şi care nu pot fi înlocuiţi de niciun alt furnizor care oferă servicii, materii prime, materiale sau utilităţi de acelaşi fel, în aceleaşi condiţii financiare;

24. creditor străin este creditorul al cărui domiciliu sau, după caz, sediu este stabilit într-
un stat străin;

25. data deschiderii procedurii reprezintă:

a) în cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronunţării încheierii prevăzute la art. 71;

b) în cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronunţării sentinţei judecătorului-
sindic, prevăzută la art. 72;

c) în cazul insolvenţei transfrontaliere, momentul la care hotărârea de deschidere a procedurii produce efecte, chiar dacă aceasta nu are caracter definitiv;

26. debitor este persoana fizică sau juridică care poate fi subiect al unei proceduri prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;

27. debitor în dificultate financiară este debitorul care, deşi execută sau este capabil să execute obligaţiile exigibile, are un grad de lichiditate pe termen scurt redus şi/sau un grad de îndatorare pe termen lung ridicat, ce poate afecta îndeplinirea obligaţiilor contractuale prin resursele generate din activitatea operaţională sau din resurse atrase prin activitatea financiară;

28. extras al raportului de activitate cuprinde măsurile luate de administratorul judiciar sau lichidator judiciar. Menţionarea următoarelor elemente este obligatorie:

a) desemnarea persoanelor de specialitate potrivit prevederilor art. 61, precum şi onorariul acestora;

b) actele de dispoziţie asupra averii debitorului;

c) încheierea, modificarea sau încetarea unor contracte la care debitorul este parte;

d) situaţia încasărilor şi plăţilor, în sinteză;

e) promovarea unor acţiuni prevăzute la art. 117-
122 sau la art. 169;

f) măsuri privind acordarea unei protecţii corespunzătoare creditorului care beneficiază de o cauză de preferinţă;

g) stadiul efectuării inventarierii, dacă este cazul.

29. insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, astfel:

a) insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după 60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor; prezumţia este relativă;

b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;

30. insolvenţa instituţiei de credit este acea stare a instituţiei de credit aflate în una dintre următoarele situaţii:

a) incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilităţile băneşti;

b) scăderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a instituţiei de credit;

c) retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de credit, potrivit prevederilor legale, ca urmare a imposibilităţii de redresare financiară a unei instituţii de credit;

31. insolvenţa societăţii de asigurare/reasigurare -
acea stare a societăţii de asigurare/reasigurare caracterizată prin una dintre următoarele situaţii:

a) incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilităţile băneşti;

b) scăderea valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumătate din limita minimă prevăzută de reglementările legale în vigoare pentru fondul de siguranţă;

c) imposibilitatea restabilirii situaţiei financiare a societăţii de asigurare/reasigurare în cadrul procedurii de redresare financiară;

32. instanţa străină este autoritatea judecătorească sau orice altă autoritate competentă potrivit legii statului de origine, abilitată să deschidă şi să controleze sau să supravegheze o procedură străină ori să adopte hotărâri în cursul derulării unei asemenea proceduri;

33. instrumente financiare sunt valori mobiliare, titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv, instrumente ale pieţei monetare, contracte futures, inclusiv contracte care implică plata unor diferenţe în numerar, contracte forward pe rata dobânzii, swap-
uri pe rata dobânzii, cursul de schimb şi acţiuni, opţiuni pe orice instrument financiar prevăzut în aceste categorii, inclusiv contracte care implică plata unor diferenţe în numerar, precum şi opţiuni pe cursul de schimb, rata dobânzii şi instrumente financiare derivate pe mărfuri şi orice alt instrument admis la tranzacţionare pe o piaţă reglementată într-
un stat membru sau pentru care s-
a făcut o cerere de admitere la tranzacţionare pe o astfel de piaţă;

34. înţelegere de garantare este orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzând fără limitare: gajuri, scrisori de garanţie, garanţii personale şi altele asemenea;

35. grup de societăţi înseamnă două sau mai multe societăţi interconectate prin control şi/sau deţinerea participaţiilor calificate;

36. mandat ad-
hoc este o procedură confidenţială, declanşată la cererea debitorului în dificultate financiară, prin care un mandatar ad-
hoc, desemnat de instanţă, negociază cu creditorii în scopul realizării unei înţelegeri între unul sau mai mulţi dintre aceştia şi debitor, în vederea depăşirii stării de dificultate în care se află;

37. membru al grupului poate fi oricare din societăţile grupului, indiferent dacă este societatea-
mamă sau un membru controlat al grupului;

38. membru controlat al grupului este acea societate controlată de societatea-
mamă;

39. obligaţia de cooperare reprezintă obligaţia instanţelor şi practicienilor în insolvenţă de a asigura coordonarea procedurală prin următoarele mijloace:

a) schimbul de informaţii cu privire la procedură, în special în privinţa creanţelor, activelor şi măsurilor luate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;

b) deschiderea concomitentă a procedurilor de insolvenţă a membrilor grupului, la cererea debitorilor sau creditorilor;

c) fixarea corelată a termenelor procedurale, precum şi a şedinţelor adunării creditorilor;

d) în cazul în care nu a fost desemnat acelaşi practician în insolvenţă pentru fiecare membru al grupului, coordonarea comunicării între practicienii în insolvenţă de către practicianul desemnat în dosarul privind societatea-
mamă sau, după caz, societatea cu cea mai mare cifră de afaceri conform ultimei situaţii financiare anuale publicate;

40. operaţiunea de compensare bilaterală (netting) presupune realizarea, în legătură cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre următoarele operaţiuni:

a) încetarea unui contract financiar calificat şi/sau accelerarea oricărei plăţi sau îndepliniri a unei obligaţii ori realizări a unui drept în baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate având ca temei un acord de compensare bilaterală (netting);

b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piaţă, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricăreia dintre obligaţiile sau drepturile la care se referă lit. a);

c) conversia într-
o singură monedă a oricărei valori, calculată potrivit lit. b);

d) compensarea, până la obţinerea unei sume nete (off-
set), a oricăror valori calculate potrivit lit. b) şi convertite potrivit prevederilor lit. c);

41. participaţie calificată înseamnă fracţiunea de capital cuprinsă între 20% şi 50% deţinută de către o societate în altă societate;

42. perioada de observaţie este perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii insolvenţei şi data confirmării planului sau, după caz, a intrării în faliment;

43. pieţe reglementate sunt pieţele instrumentelor financiare reglementate şi supravegheate şi care funcţionează regulat, care sunt caracterizate de faptul că reglementările emise sau supuse aprobării definesc condiţiile de funcţionare, de acces pe piaţă, condiţiile ce guvernează listarea instrumentelor financiare şi condiţiile ce trebuie îndeplinite de un instrument financiar înainte de a fi tranzacţionat pe piaţă şi care respectă cerinţele de raportare şi transparenţă stabilite de reglementările speciale în vederea asigurării protecţiei investitorilor;

44. procedura colectivă este procedura în care creditorii participă împreună la urmărirea şi recuperarea creanţelor lor, în modalităţile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;

45. procedura falimentului este procedura de insolvenţă, concursuală, colectivă şi egalitară, care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;

46. procedura generală reprezintă procedura prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă, prin care un debitor care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 38 alin. (1), fără a le îndeplini simultan şi pe cele de la art. 38 alin. (2), intră, după perioada de observaţie, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară şi în procedura falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciară ori doar în procedura falimentului;

47. procedura simplificată reprezintă procedura prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă, prin care debitorul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 38 alin. (2) intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenţei, fie după o perioadă de observaţie de maximum 20 de zile, perioadă în care vor fi analizate elementele prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) şi d);

48. procedura română de insolvenţă este orice procedură reglementată de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţia procedurilor preinsolvenţă;

49. procedura străină este procedura colectivă, publică, judiciară sau administrativă, care se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în materie de insolvenţă a unui stat străin, inclusiv procedura provizorie, în care bunurile şi activitatea debitorului sunt supuse controlului sau supravegherii unei instanţe străine,

în scopul reorganizării sau lichidării activităţii acelui debitor;

50. procedura străină principală este procedura străină de insolvenţă care se desfăşoară în statul în care se situează centrul principalelor interese ale debitorului;

51. procedura străină secundară este procedura străină de insolvenţă, alta decât cea principală, care se desfăşoară în statul în care debitorul îşi are stabilit un sediu;

52. profesiile liberale cuprind membri ce prestează cu titlu personal, pe propria răspundere şi în mod independent, din punct de vedere profesional, servicii intelectuale în interesul clientului şi publicului, în baza unei calificări profesionale speciale. Exercitarea profesiei acestora face obiectul unor obligaţii legale specifice în conformitate cu legislaţia naţională şi reglementările stabilite autonom de organismul profesional reprezentativ competent;

53. programul de plată a creanţelor este graficul de achitare a acestora menţionat în planul de reorganizare care include:

a) cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, dar nu mai mult decât sumele datorate conform tabelului definitiv de creanţe; în cazul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă sumele vor putea include şi dobânzile;

b) termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume. Sumele provenite din activitatea curentă a debitorului sau din valorificarea activelor negrevate de cauze de preferinţă vor fi prevăzute a se distribui pro rata în cadrul fiecărei categorii de creanţe;

54. reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanţelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea şi respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, nelimitativ, împreună sau separat:

a) restructurarea operaţională şi/sau financiară a debitorului;

b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;

c) restrângerea activităţii prin lichidarea parţială sau totală a activului din averea debitorului;

55. reprezentant român este practicianul în insolvenţă desemnat ca administrator sau lichidator judiciar ori administrator concordatar, în cadrul unei proceduri române de insolvenţă sau preinsolvenţă, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;

56. reprezentant străin este persoana fizică sau juridică, incluzând persoanele desemnate cu titlu provizoriu, autorizate, în cadrul unei proceduri străine, să administreze reorganizarea sau lichidarea bunurilor şi a activităţii debitorului sau să acţioneze ca reprezentant al unei proceduri străine;

57. sediul este orice punct de lucru în care debitorul exercită, cu mijloace umane şi materiale şi cu caracter netranzitoriu, o activitate economică sau o profesie independentă;

58. sediul principal este, în situaţia procedurii de insolvenţă cu element de extraneitate, locul în care se află, într-
un mod verificabil de către terţi, centrul principal de conducere, supraveghere şi de gestiune a activităţii statutare a persoanei juridice, chiar dacă hotărârile organului de conducere respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de membri, acţionari sau asociaţi din alte state;

59. sediul profesional este locul în care funcţionează, într-
un mod verificabil de către terţi, conducerea activităţii economice ori a exercitării profesiei independente a persoanei fizice;

60. societate înseamnă orice entitate de drept privat constituită în temeiul Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

61. societatea-
mamă este societatea care exercită controlul sau influenţa dominantă asupra celorlalte societăţi din grup;

62. societate de asigurare/reasigurare -
asigurătorul şi/sau reasigurătorul, astfel cum sunt definiţi la art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare;

63. statul în care se găseşte un bun este:

a) pentru bunurile corporale -
statul pe teritoriul căruia este situat bunul;

b) pentru bunurile şi drepturile pe care proprietarul sau titularul trebuie să le înscrie într-
un registru public -
statul sub a cărui autoritate este păstrat registrul;

c) pentru creanţe -
statul pe teritoriul căruia se află centrul principalelor interese ale debitorului creanţei, astfel cum este determinat la pct. 7;

64. subansamblul funcţional reprezintă un grup de bunuri ale debitorului care asigură realizarea unui produs finit, de sine stătător, sau permite desfăşurarea unei afaceri independente;

65. supravegherea, în condiţiile în care nu s-
a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constă în analiza permanentă a activităţii acestuia şi avizarea prealabilă atât a măsurilor care implică patrimonial debitorul, cât şi a celor menite să conducă la restructurarea/reorganizarea acesteia. Supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat, cel puţin asupra următoarelor operaţiuni:

a) avizarea plăţilor, atât prin contul bancar, cât şi prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecărei plăţi, fie prin instrucţiuni generale cu privire la efectuarea plăţilor;

b) avizarea contractelor încheiate în perioada de observaţie;

c) avizarea tuturor operaţiunilor juridice în litigiile în care este implicat debitorul, avizarea măsurilor propuse privind recuperarea creanţelor;

d) avizarea operaţiunilor contabile care implică diminuarea patrimoniului, precum casări, reevaluări etc;

e) avizarea tranzacţiilor propuse de către debitor;

f) avizarea situaţiilor financiare si raportului de activitate ataşat acestora;

g) avizarea măsurilor de restructurare propuse de către debitor prin administrator special, precum şi a eventualelor decizii de concediere, modificări propuse în cadrul contractului colectiv de muncă;

h) avizarea mandatelor pentru adunările şi comitetele creditorilor ale societăţilor aflate în insolvenţă la care societatea debitoare deţine calitatea de creditor, precum şi în adunările generale ale acţionarilor la societăţile la care debitorul deţine participaţii;

i) în cazul în care se propune înstrăinarea de active imobilizate din patrimoniul societăţii la care debitorul deţine participaţii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesară, pe lângă avizul administratorului judiciar, şi parcurgerea procedurii prevăzute de art. 87 alin. (2) şi (3);

66. tabel definitiv de creanţe este tabelul care cuprinde toate creanţele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-
au formulat contestaţii, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor sau cele admise provizoriu de către judecătorul-
sindic. În cazul procedurii simplificate, tabelul definitiv de creanţe cuprinde, pe lângă creanţele născute anterior deschiderii procedurii, şi creanţele născute în perioada de observaţie, ce au fost admise la masa pasivă. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă şi clasificarea creanţei potrivit prevederilor art. 159 şi 161;

67. tabelul definitiv consolidat de creanţe cuprinde totalitatea creanţelor care figurează ca admise în tabelul definitiv de creanţe şi cele din tabelul suplimentar necontestate, precum şi cele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor la tabelul suplimentar. În situaţia în care s-
a dispus intrarea în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, tabelul definitiv consolidat va cuprinde: totalitatea creanţelor ce figurează ca admise în tabelul definitiv de creanţe, cele din tabelul suplimentar necontestate, cele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor la tabelul suplimentar, din care se vor deduce sumele achitate pe parcursul derulării planului de reorganizare;

68. tabelul preliminar de creanţe cuprinde toate creanţele scadente sau nescadente, sub condiţie sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de prioritate. În cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra şi creanţele născute după deschiderea procedurii şi până la momentul intrării în faliment;

69. tabelul suplimentar cuprinde toate creanţele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data începerii procedurii falimentului, acceptate de către lichidatorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de preferinţă;

70. testul creditorului privat reprezintă analiza comparativă a gradului de îndestulare a creanţei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, în cadrul unei proceduri de preinsolvenţă sau reorganizare, comparativ cu o procedură de faliment. Analiza are la bază un raport de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat membru ANEVAR şi se raportează inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plăţi propus. Nu constituie ajutor de stat situaţia în care testul creditorului privat atestă faptul că distribuţiile pe care le-
ar primi creditorul bugetar în cazul unei proceduri de preinsolvenţă sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-
ar primi într-
o procedură de faliment;

71. valoarea-
prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-
prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.

TITLUL I Proceduri de prevenire a insolvenţei

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 6. -

Prezentul titlu se aplică debitorilor aflaţi în dificultate financiară.

Art. 7. -

(1) Organele care aplică procedurile prevăzute de prezentul titlu sunt: instanţele judecătoreşti, prin judecătorulsindic sau, după caz, preşedintele tribunalului, mandatarul ad-
hoc, respectiv administratorul concordatar.

(2) Creditorii participă la procedură în mod individual, în măsura permisă de drepturile aferente creanţei lor, precum şi în mod colectiv, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, prin adunarea creditorilor şi reprezentantul creditorilor.

(3) Debitorul participă la procedură prin reprezentanţii săi legali sau convenţionali.

Art. 8. -

(1) Tribunalul în jurisdicţia căruia se află sediul principal sau sediul profesional al debitorului este competent să soluţioneze cererile şi pricinile la care se referă prezentul titlu.

(2) Cererile şi pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competenţa judecătorului-
sindic, desemnat potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 9. -

Curtea de apel este instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de preşedintele tribunalului sau de judecătorul-
sindic, după caz. Hotărârile curţii de apel sunt definitive.

CAPITOLUL II Mandatul ad-
hoc

Art. 10. -

(1) Un debitor poate adresa preşedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-
hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-
hoc dintre practicienii în insolvenţă, autorizaţi potrivit legii.

(2) Cererea trebuie să cuprindă o descriere detaliată a motivelor care fac necesară numirea unui mandatar ad-
hoc.

Art. 11. -

Cererea este depusă la cabinetul preşedintelui tribunalului şi se înregistrează într-
un registru special.

Art. 12. -

(1) După primirea cererii, preşedintele tribunalului dispune convocarea, în termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului şi a mandatarului ad-
hoc propus.

(2) Procedura se desfăşoară în camera de consiliu şi se menţine confidenţială pe toată durata sa.

(3) Confidenţialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele şi instituţiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta.

Art. 13. -

(1) După ascultarea debitorului, dacă se constată că dificultăţile financiare ale acestuia sunt reale, iar persoana propusă ca mandatar ad-
hoc întruneşte condiţiile legii pentru exercitarea acestei calităţi, preşedintele tribunalului desemnează, prin încheiere executorie, mandatarul ad-
hoc propus.

(2) Obiectivul mandatarului ad-
hoc va fi acela de a realiza, în termen de 90 de zile de la desemnare, o înţelegere între debitor şi unul sau mai mulţi creditori ai săi, în vederea depăşirii stării de dificultate financiară în care se află debitorul, a salvgardării acestuia, păstrării locurilor de muncă şi acoperirii creanţelor asupra debitorului.

(3) În scopul realizării obiectivului mandatului, mandatarul ad-
hoc va putea propune remiteri, reeşalonări sau reduceri parţiale de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs, reduceri de personal, precum şi orice alte măsuri considerate a fi necesare.

Art. 14. -

Onorariul mandatarului ad-
hoc va fi stabilit provizoriu de către preşedintele tribunalului, la propunerea debitorului şi cu acordul mandatarului ad-
hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-
hoc, cu acordul debitorului.

Art. 15. -

(1) Mandatul ad-
hoc încetează:

a) prin denunţarea unilaterală a mandatului de către debitor sau de către mandatarul ad-
hoc;

b) prin încheierea înţelegerii prevăzute la art. 13 alin. (2);

c) dacă, în termenul prevăzut de art. 13 alin. (2), mandatarul nu a reuşit să intermedieze încheierea unei înţelegeri între debitor şi creditorii săi.

(2) La cererea debitorului sau a mandatarului ad-
hoc, preşedintele tribunalului va constata încetarea mandatului ad-
hoc, prin încheiere definitivă.

CAPITOLUL III Concordatul preventiv

SECŢIUNEA 1 Beneficiarii procedurii. Organele care aplică procedura

Art. 16. -

Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor în dificultate financiară, cu următoarele excepţii:

a) dacă în 3 ani anterior ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv care a eşuat;

b) dacă debitorul şi/sau acţionarii/asociaţii/asociaţii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului, de corupţie şi de serviciu, de fals, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice, cu modificările ulterioare, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

Ordonanţa de Urgenţă numărul 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 620 din 04.10.2013.

ABONEAZA-TE la newsletter: