De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
01:30 25 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Reglementări privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare

ro

27 May, 2015 23:39 389 Marime text
Guvernul a aprobat un proiect de lege privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, care transpune varianta consolidată a Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Directiva Solvabilitate II).
Prin noul regim de solvabilitate se urmărește un control mai eficient al solvabilităţii asigurătorilor, întrucât acesta este prospectiv, flexibil și bazat pe riscuri și principii, nu pe reguli. Metodele de determinare a solvabilităţii trebuie să capteze toate riscurile cunoscute și potențiale ale asigurătorilor și să determine nivelul de fonduri cu care să le acopere la valoarea de piață. Riscurile luate în calcul nu sunt numai cele care decurg din asigurări, ci și cele asociate desfășurării activităţii, cum ar fi riscul reputațional și decizional.
 
Comparativ cu regimul actual, regimul Solvabilitate II aduce modificări importante privind:
- Modul de determinare, prin formula standard sau model intern parțial/total, a cerinței de capital de solvabilitate (SCR), bazat pe cuantificarea riscurilor interne și externe la care este supusă societatea de asigurare și/sau reasigurare, dar și în funcție de profilul real de risc pe care decide să îl adopte, de impactul posibilelor tehnici de diminuare a riscurilor, precum și de efectele diversificării; practic, SCR este stabilită ca fiind capitalul de solvabilitate pe care societatea de asigurare și reasigurare trebuie să îl dețină pentru a garanta că falimentul nu intervine mai des decât o dată la 200 de cazuri sau că societatea în cauză va fi în măsură, cu o probabilitate de cel puțin 99,5 %, să își îndeplinească obligațiile față de deținătorii de polițe de asigurare și beneficiari în următoarele 12 luni;
- Cerinţa calculării de către societăţile de asigurare şi reasigurare a SCR cel puțin o dată pe an pentru a se asigura că dețin în permanență fonduri proprii eligibile la nivelul cerinței de capital de solvabilitate, ținând seama de eventualele modificări ale profilului lor de risc, precum şi cerinţa monitorizării constante a SCR și a recalculării acesteia ori de câte ori profilul de risc suferă o modificare semnificativă;
- Identificarea şi notificarea deteriorării situației financiare de către societăţile de asigurare şi reasigurare astfel încât la momentul constatării deteriorării situaţiei financiare, identificată conform procedurilor instituite, societăţile comunică Autorității de Supraveghere Financiară acest lucru; societăţile de asigurare şi reasigurare informează Autoritatea de Supraveghere Financiarã, la momentul constatării, cu privire la faptul că SCR nu mai este respectată sau că există riscul ca aceasta să nu fie respectată în următoarele trei luni;
- Autoritatea de Supraveghere Financiară poate impune o majorare de capital față de cerința de capital de solvabilitate numai în situații excepționale, în cazurile prevăzute în prezentul proiect de lege. Scopul formulei standard a cerinței de capital de solvabilitate este de a reflecta profilul de risc al majorității societăţilor de asigurare și de reasigurare. Cu toate acestea, pot exista unele cazuri în care abordarea standardizată nu reflectă în mod corespunzător profilul de risc foarte specific al unei societăţi de asigurare şi reasigurare; majorarea de capital este menținută atât timp cât nu sunt soluționate circumstanțele care au determinat impunerea ei. În cazul unor deficiențe semnificative ale modelului intern parțial sau integral sau ale sistemului de guvernanță, Autoritatea de Supraveghere Financiarã se asigură că societatea în cauză depune toate eforturile pentru a remedia deficiențele care au dus la impunerea majorării de capital. Cu toate acestea, majorarea de capital poate fi păstrată mai mulți ani în cazul în care abordarea standardizată nu reflectă în mod corespunzător profilul de risc specific unei societăţi de asigurare şi reasigurare;
- Statuarea managementului riscului ca o funcție centrală a oricărei de asigurare şi reasigurare;
- Transferarea activității de conformitate, prin urmărirea respectării legii în sarcina conducerii asigurătorului, prin intermediul adoptării unui sistem de guvernanță și elaborarea unui set de politici scrise de aplicare a sistemului de guvernanță; sistemul de guvernanță include funcția de management al riscurilor, funcția de conformitate, funcția de audit intern și funcția actuarială; funcțiile incluse în sistemul de guvernanță sunt considerate funcții importante şi critice;
- Reglementarea acestor funcții prin proiectul de lege nu împiedică societăţile de asigurare şi reasigurare să hotărască în mod independent cum vor organiza aceste funcții în practică sau să poată fi externalizate către experți, în limitele stabilite prin prezentul proiect; de asemenea, în cadrul societăţilor de asigurare şi reasigurare mai mici și de complexitate mai redusă, o persoană sau o structură poate îndeplini mai multe funcții, cu excepția funcției de audit intern;
- Obligativitatea pentru toate persoanele care îndeplinesc funcții critice de a fi competente și onorabile, iar pentru persoanele care ocupă funcții cheie de a fi supuse cerințelor de notificare către Autoritatea de Supraveghere Financiarã;
- Introducerea justificării argumentate, prin documente, a susținerii poziției asigurătorului pentru anumite decizii adoptate;
- Aplicarea principiului proporționalității atât cerințelor impuse societăților de asigurare şi reasigurare, cât și activității de exercitare a competențelor de supraveghere; pentru realizarea acestui obiectiv și pentru aplicarea adecvată a principiului proporționalității, este prevăzută utilizarea de către asigurători a propriilor date pentru a calibra parametrii din modulele de risc de subscriere pentru formula standard a cerinței de capital de solvabilitate;
- Obligativitatea societăţilor de asigurare şi reasigurare, în vederea garantării transparenței, de a face publice, prin punerea la dispoziția publicului în format tipărit sau electronic, cu titlu gratuit, cel puțin o dată pe an, a informațiilor esențiale privind solvabilitatea și situația lor financiară;
- Transformarea procesului de supraveghere dintr-unul reactiv într-unul continuu și prospectiv, care se bazează pe prelucrarea și interpretarea atât a informațiilor cantitative, cât și a celor calitative primite de la societatea de asigurarea și/sau reasigurare; de exemplu, posibilitatea supraveghetorului de a analiza procesul decizional al societății poate conduce la concluzii pertinente privind capacitatea conducerii acesteia de a gestiona de o manieră prudentă societatea în cauză; astfel, în procesul de supraveghere, apare un instrument suplimentar pe baza căruia supraveghetorul poate lua măsuri adecvate și, de cele mai multe ori, cu caracter preventiv, în situația deteriorării poziției financiare a societății din cauza deciziilor neadecvate adoptate de conducerea acesteia;
- Instituirea obligaţiei societăţilor de asigurare şi reasigurare de constituire de rezerve tehnice adecvate pentru a permite acestora să-și îndeplinească angajamentele față de deținătorii de polițe de asigurare și beneficiari; calcularea rezervelor tehnice, realizată prudenţial, fiabil şi obiectiv, se bazează pe informaţiile furnizate de pieţele financiare şi pe datele disponibile în general, cu privire la riscul de subscriere, conform abordării realiste; valoarea rezervelor tehnice este egală cu suma dintre cea mai bună estimare şi marja de risc;
- Introducerea atribuțiilor autorităților naționale de supraveghere privind aprobarea utilizării de către societăți a unui model intern, parțial sau total, sau a parametrilor specifici pe care societatea dorește să îi utilizeze în cadrul formulei standard, pentru calcularea SCR;
- Utilizarea principiului persoanei prudente în ceea ce privește investițiile, societăţile de asigurare şi reasigurare investind numai în active şi instrumente ale căror riscuri pot fi identificate, măsurate, monitorizate, gestionate, controlate şi raportate în mod adecvat şi care pot fi luate în considerare la acoperirea necesităţilor globale de solvabilitate, determinate conform ORSA; toate investiţiile, în special cele care constituie active care acoperă SCR şi MCR, se realizează astfel încât să se asigure siguranţa, calitatea, lichiditatea, profitabilitatea şi accesibilitatea întregului portofoliu de investiţii;
- Colaborarea între autoritățile competente în cadrul colegiilor supraveghetorilor, în vederea luării unei decizii privind utilizarea, la nivel de grup și al filialelor din grup, a unui model intern, parțial sau total, pentru calcularea SCR;
- Cooperarea dintre autoritățile responsabile cu supravegherea societăţilor de asigurare și reasigurare, precum și între autoritățile respective și autoritățile responsabile cu supravegherea societăţilor care activează în alte sectoare financiare; rolul de mediator al EIOPA în rezolvarea disputelor apărute între supraveghetorii membri ai unui colegiu; activitățile colegiului sunt proporționale cu natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente activității tuturor societăţilor de asigurare și reasigurare care fac parte din grup și cu dimensiunea transfrontalieră; prin intermediul colegiului, autoritățile de supraveghere promovează convergența deciziilor lor și cooperează în vederea desfășurării activităților de supraveghere din cadrul grupului în temeiul unor criterii armonizate;
- Modelul inovativ de supraveghere în cadrul căruia un rol cheie este atribuit unui supraveghetor al grupului, recunoscând și menținând în același timp un rol important pentru supraveghetorul individual; competențele și responsabilitățile supraveghetorilor sunt strâns corelate cu răspunderea lor;
- Emiterea reglementărilor de nivel 2 la nivel european, în vederea armonizării și convergenței practicilor de supraveghere;
- Introducerea competenței Autorității Europene pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale de emitere de ghiduri (legislație de nivel 3 la nivel european), care au rolul de a promova cele mai bune practici în procesul de supraveghere;
            Proiectul de lege stipulează prerogativele conferite de Directiva Solvabilitate II Autorităţii de Supraveghere Financiară de a dispune de toate mijloacele necesare pentru a asigura o desfășurare ordonată a activității societăţilor de asigurare și reasigurare în cadrul Uniunii Europene. Pentru a asigura eficiența supravegherii, proiectul prevede că toate acțiunile întreprinse de Autoritatea de Supraveghere Financiarã sunt proporționale cu natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente activității unei societăţi de asigurare sau reasigurare, indiferent de importanța societăţii în cauză pentru stabilitatea globală a pieței.
            Prezentul proiect de lege stabileşte şi competenţele Autorității de Supraveghere Financiarã în calitate de supraveghetor din stat membru de origine.
În ceea ce priveşte piaţa asigurărilor din România şi impactul prezentului proiect de lege asupra consumatorilor de produse de asigurare, ca urmare a implementării noului sistem de supraveghere Solvabilitate II, aceştia vor beneficia de societăţi de asigurare mai stabile și sigure, capabile să îndeplinească angajamentele ca urmare a îndeplinirii cerinţelor calitative şi cantitative solicitate, în special cerinţele sporite privind componența fondurilor proprii. Aceasta va conduce la creșterea încrederii în ceea ce privește activitatea desfășurată de asigurători, în special în relația cu asigurații
  Prin crearea acestui cadru legislativ se asigură stabilitatea, predictibilitatea, precum și armonizarea și uniformizarea regimului de supraveghere și control al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu practicile europene în materie. În consecință, piața asigurărilor din România, asigurători și supraveghetor împreună, fac un pas decisiv pentru integrarea deplină în piața internă a Uniunii Europene.
 
 
 
Biroul de presă

Ti-a placut articolul?

Comentarii