Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:04 24 04 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Romania in pragul unei condamnari istorice la Strasbourg

ro

06 Jun, 2010 19:24 1736 Marime text

Pentru incompetenta autoritatilor romane de a restitui imobilele nationalizate sau de a plati despagubiri pentru proprietatile care nu mai pot fi retrocedate, cu totii vom avea de achitat in cateva zile o noua nota de plata care vine de aceasta data de la CEDO.

Saptamana viitoare (marti, 8 iunie) Curtea Europeana a Drepturilor Omului se va pronunta in doua cauze care ar putea determina autoritatile din Romania sa ia masuri urgente pentru solutionarea adecvata a problemei proprietatilor confiscate abuziv de statul roman in perioada comunista. Este pentru a doua oara in istoria de 50 de ani a Curtii Europene cand CEDO a decis folosirea procedurii hotararilor pilot. (prima data a fost in 2005, in cauza Broniowski impotriva Poloniei care nu reusise pana atunci sa rezolve situatia proprietatilor unor cetateni polonezi care au fost nevoiti sa parasesca teritoriile ce fusesera incorporate in Uniunea Sovietica).

CEDO a constatat, in mai multe hotarari de condamnare a statului roman, faptul ca mecanismul de retrocedare a proprietatilor sau de acordare a despagubirilor pentru bunurile preluate in perioada comunista este extrem de lent si nu functioneaza in mod efectiv. Prin trei hotarari pronuntate impotriva Romaniei la sfarsitul anului 2008 (Viasu) si la inceputul anului 2009 (Faimblat si Katz) CEDO a constatat ca sistemul de despagubiri instituit prin Fondul Proprietatea este ineficient, dar in ciuda acestui semnal de alarma tras de instanta europeana autoritatile din Romania nu au realizat nici un demers pentru schimbarea acestei stari de fapt.

Statul roman in situatia in care CEDO a constatat incalcarea dreptului de proprietate intr-un anume caz ar fi trebuit sa ia toate masurile necesare pentru ca o situatie asemanatoare sa nu mai ajunga in fata instantei europene. Fata de pasivitatea statului roman, CEDO a decis sa ia aceasta masura radicala de pronuntare a unor hotarari pilot care vor cuprinde dispozitii nu numai referitoare la partile din aceste cauze ci si pentru solutionarea in acelasi mod si a altor spete similare.

Prin aplicarea procedurii hotararilor pilot, CEDO urmareste sa oblige statul roman sa ia masuri cu caracter general (masuri legislative, administrative si bugetare) care sa asigure rezolvarea efectiva a acestei situatii care vizeaza sute de mii de persoane.

Prin hotărârile - pilot, CEDO ar da României un termen - de regulă de şase luni sau un an - pentru remedierea pe cale administrativă, legislativăşi bugetarăa disfuncţionalităţilor semnalate, urmând ca, în caz contrar, săse dispunăsancţiuni care pot merge chiar şi pânăla excluderea din Consiliul Europei.

Asociatia pentru Proprietate Privata - membra a Uniunii Internationale a Proprietatii Imobiliare a formulat o cerere de interventie la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cele doua cauze in care se vor pronunta hotarari pilot, iar la data de 06.04.2010 Presedintele Sectiei a III-a CEDO care urmeaza a solutiona aceste cauze impotriva Romaniei a admis cererea si a permis APP sa formuleze observatii in scris. Finalitatea acestor demersuri ale Asociatiei pentru Proprietate Privata este de a semnala anumite aspecte care trebuie avute in vedere in hotararile pilot din 8 iunie, respectiv:

    • Cadrul legislativ referitor la restituirea proprietatilor este inconsistent, contradictoriu si neomogen, reprezentand rezultatul politicii diferitelor guverne care s-au succedat din 1990 si pana astazi;
    • Caracterul neunitar al practicii instantelor judecatoresti investite cu solutionarea unor actiuni in revendicare, tergiversarea deliberata a proceselor prin acordarea unor termene de judecata la intervale foarte lungi si de multe ori cu trimiteri spre rejudecare precum si intarzierea redactarii hotararilor de catre judecatori;
    • Modul defectuos in care sunt solutionate (sau, mai bine zis, este impiedicata solutionarea) notificarile de catre autoritatile administrative, coruptia generata de nerestituirea proprietatilor;
    • Caracterul ineficient al mecanismului de acordare a despagubirilor, faptul ca Fondul Proprietatea nu este functional, etc.

Datorita deficientelor enumerate mai sus, Romania ocupa un loc de frunte in statisticile Curtii Europene a Drepturilor Omului, fiind invocata in mod special incalcarea dreptului de proprietate. Astfel, in anul 2008 Romania a fost condamnata sa plateasca despagubiri in valoare de 12.000.000 euro, mai mult decat oricare alta tara membra a Consiliului Europei.

Din punctul de vedere al Statului roman trimis la CEDO (pentru cauzele Atanasiu si Poenaru contra Romaniei precum si Solon contra Romaniei care urmeaza a fi solutionate marti, 8 iunie) se pot desprinde urmatoarele date:

    • In temeiul Legii nr. 10/2001 la nivelul autoritatilor locale au fost inregistrate 202.782 cereri de restituire a proprietatilor. In 8 ani de zile au fost solutionate putin peste 50% dintre acestea, respectiv 119.022 de cereri, din care, in 56.403 dosare s-a propus acordarea de masuri reparatorii. O parte dintre aceste dosare se afla inca la prefecturi si 46.701 dosare au ajuns la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, dar numai 10.345 dosare au fost aprobate in vederea emiterii titlului de despagubire.

Prin urmare, am putea concluziona ca numai pentru 5% dintre cererile formulate in temeiul Legii nr. 10/2001 s-au emis titluri de despagubire, (pentru 10.345 de dosare din totalul de 202.782) cat despre plata efectiva, solicitantii mai au de asteptat ... masuri bugetare! Cei care nu se afla nici macar pe aceasta lista de asteptare deoarece, fie nu li s-au solutionat notificarile, fie dosarul zace undeva la prefectura sau a fost trimis inapoi pentru completari isi indreapta speranta catre CEDO!

    • Nici situatia cererilor formulate in temeiul legilor fondului funciar nu este mai buna, astfel cum rezulta din acelasi studiu efectuat de ANRP (Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor) si trimis de Guvernul Romaniei instantei de la Strasbourg: dintre cele 55.271 de dosare primite de ANRP de la prefecturi in vederea acordarii de despagubiri, mai mult de jumatate (33.992) au fost trimise inapoi autoritatilor locale in vederea completarii dosarelor!!!

Pentru reducerea numarului de plangeri si condamnari la CEDO, statul roman propune modificarea legislatiei in domeniul dreptului de proprietate: Alte legi, alte termene, alte sperante zadarnice. Nimic concret. Pana atunci, CEDO ar putea suspenda solutionarea unor dosare iar statul va trebui sa adopte solutiile legislative, administrative, dar mai ales bugetare pentru a asigura o despagubire rapida si adecvata a fostilor proprietari, astfel cum apreciaza Curtea de la Strasbourg ca s-ar impune.

Av. Calin Ispravnic
Asociatia pentru Proprietate Privata

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii