Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
21:07 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ştiaţi că...? Se împlinesc 150 de ani de la naşterea savantului Dragomir Hurmuzescu

ro

13 Mar, 2015 00:00 1315 Marime text
Dragomir Hurmuzescu, fondator al învăţământului electrotehnic din România, s-a născut la Bucureşti, pe 13 martie 1865. A fost primul fiu al lui Martin Hurmuzescu, un funcţionar de poştă, şi al Profirei, casnică.

În perioada liceului a rămas orfan de tată, iar pentru a se întreţine, a dat lecţii de limba franceză unor copii proveniţi din familii înstărite. Hurmuzescu s-a înscris la cursurile Colegiului "Sfântul Sava" din Bucureşti, absolvind în anul 1884, conform enciclopediaromaniei.ro.

În perioada 1887–1896, a studiat la Paris la Universitatea Sorbona, unde i-a avut drept colegi pe Louis Benoist și pe Maria Salomeea Sklodowska, viitoarea Marie Curie.

Când avea 30 de ani, împreună cu Louis Benoist, Hurmuzescu construiește un electroscop, cu care realizează prima tentativă de măsurare a razelor X. Acest electroscop va fi cunoscut în lume sub numele de „Electroscopul lui Hurmuzescu”. Electroscopul avea la bază o substanţă izolatoare, „dielectrina”, descoperită tot de Dragomir Hurmuzescu, un an mai devreme.

De-a lungul vieţii, savantul a avut o activitate intensă de cercetare în România, dar şi peste hotare, fiind un deschizător de drumuri în cercetarea şi aplicarea fizicii în ţara noastră.

Dragomir Hurmuzescu s-a bucurat de următoarele distincţii: membru al Societăţii Franceze de Fizică, membru al Comitetului savanţilor străini din Franţa, membru al Societăţii fizicienilor din Germania. În 1916, este ales membru al Academiei Române, dar este exclus în 1948, de către comuniști, şi reprimit de Academia Română după 1989.

La Congresul Mondial de Radiologie de la Bruxelles, din 1910, prezidează una dintre ședinţele de comunicări, onoare de care s-a bucurat şi Marie Curie.

Printre lucrările publicate de Hurmuzescu se numără „Telegrafia fără sârmă cu ajutorul undelor electrice” (1902), „Dialectrina, un nou electroscop” (1894), „Radioactivitatea apelor minerale din România” (1909), „Viitorul industriei electrice în România” (1919).

Fizicianul român s-a stins din viaţă la Bucureşti, pe 31 mai 1954, în timp ce-şi scria memoriile.

În memoria lui Hurmuzescu, UNESCO a recomandat ca întreaga comunitate ştiinţifică mondială să-l sărbătorească în 1965, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea acestuia.

Sursa foto: phys.uaic.ro
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii