De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
17:23 24 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

voceaconstantei.ro Cataracta și efectele sale asupra vederii

ro

06 Oct, 2015 00:00 730 Marime text


Cataracta reprezintă încețoșarea lentilei ochiului – cristalinul. Efectul se aseamănă cu murdărirea obiectivului unui aparat de luat vederi și împiedică vizibilitatea normal. Cataracta înseamnă, de fapt, opacifierea unei lentile din ochi numita “cristalin”, structura ce în mod normal este transparentă. Drept urmare, razele luminoase nu mai pot trece prin cristalin pentru a focaliza și a forma imaginea pe retină, pacientul sesizând scăderea progresivă a vederii la ochiul respectiv.


În mod normal, cataracta apare odată cu înaintarea în vârstă (de unde și numele de cataractă „senilă”), din cauza „îmbătrânirii” fibrelor cristaliniene. Din cauza unor procese metabolice complexe, aceste fibre își pierd progresiv transparența, ducând, în timp, la obstruarea parțială sau totală a vederii. Cataracta este o boală care evoluează bilateral, deși nu este obligatoriu ca amândoi ochii să fie în același stadiu evolutiv (la un ochi poate fi mai avansată decât la altul).

Aproximativ 50% dintre persoanele trecute de 60 – 65 de ani prezintă opacifieri ale cristalinului (cataracta) mai mult sau mai puțin severe – fapt care a făcut ca această afecțiune să fie considerată mult timp specifică vârstei a treia. Din păcate, ea afectează și persoanele tinere. În ultimii ani, vârsta apariției cataractei a scăzut, ea afectând și persoanele tinere (45 – 50 ani).

Majoritatea cataractelor sunt cauzate de o schimbare în compoziția chimică a cristalinului. Odată cu înaintarea în vârstă, compoziția cristalinului suferă schimbări iar structura fibrelor de proteină se distruge. Unele fibre încep să se adune laolaltă, încețoşând mici zone ale cristalinului. În timp ce cataracta continuă să se dezvolte, încețoșarea devine mai densă și implică o parte din ce în ce mai mare a cristalinului.

Factori ce duc la apariția cataractei

Sunt, însă, și anumiți factori care predispun la apariția bolii, cum ar fi vârsta înaintată, îmbătrânirea (cataracta senilă), expunerea excesivă la raze ultraviolete (UV), și anume, lumina naturală, expunerea artificială (saloane pentru bronzat artificial), diabetul zaharat, în special diabetul decompensat, alte boli oftalmologice ca și glaucomul, uveita cronică, retinita pigmentară  sau dezlipirea de retină sau tratamentul cronic cu corticosteroizi. De asemenea, mai intră în calcul și  expunerea frecventă sau tratamentul cu raze X, factorii genetici sau leziunile oculare. În ceea ce privește factorii de risc, pe listă se poate adăuga vârsta înaintată, etnia – cu un risc crescut în rândul nativilor americani și afro-americani, sexul feminin, istoricul familial, culoarea irisului – dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataractă în cazul persoanelor cu ochi căprui închis sau negru, diabetul zaharat sau glaucomul. Fumătorii au un risc mai mare de a face cataractă, din cauza faptului că fumul afectează cristalinul prin radicalii liberi și diferitele substanțe toxice eliberate în timpul fumatului.

Cum știm dacă am putea avea cataractă? Primele simptome sunt o vedere neclară, estompată, încețoșată la distanță, mai ales în lumina puternică, vedere neclară la citit, vedere mai bună la un ochi (cel afectat mai puțin), culorile apar șterse sau de nuanță diferită, dificultate crescută de a vedea pe timpul nopții, sensibilitate la lumină și la lumina puternică, dar și altele asemănătoare.

Cum evoluează boala

Majoritatea cazurilor de cataractă nu provoacă tulburări vizuale grave și astfel nu necesită îndepărtare chirurgicală. În unele cazuri însă disconfortul vizual exacerbat și evoluția cronică pot cauza cataractă severă cu tulburări vizuale severe, orbirea sau pierderea totală a vederii este o complicație rară. Cataracta copiilor (juvenilă) este rară, însă extrem de severă. Numai medicul de specialitate poate stabili exact despre ce este vorba dacă ai cataractă, o altă boală care duce la scăderea vederii sau pur și simplu trebuie să-ți schimbi ochelarii. Dacă ai cataractă, dar vederea este încă bună, medicul te va chema la controale repetate (la un interval de aproximativ șase luni) pentru a-i urmări evoluția și a putea stabili momentul optim al intervenției chirurgicale (pentru a putea beneficia de operația cea mai modernă și a avea implicit șanse maxime de recuperare a vederii). O cataractă foarte veche este deseori însoțită de complicații sau de riscuri care îngreunează mult actul operator. Cataracta poate fi depistată de medic chiar dacă este în fază precoce, însă evoluţia naturală a cataractei este spre agravare până la pierderea totală a vederii. Nu există tratament care să poată preveni sau opri dezvoltarea cataractei. Tratamentul local pe bază de picături (colir) administrate în sacul conjunctival duc doar la o ameliorare a simptomelor. Cel mai eficient tratament al cataractei este cel chirurgical. Tulburările funcţiei vizuale reprezintă criteriul principal al deciziei chirurgicale. Operaţia constă în îndepărtarea cristalinului opacifiat şi înlocuirea sa cu un cristalin artificial. Cea mai avansată metodă de operare a cataractei permite îndepărtarea cristalinului printr-o incizie foarte mică. Cristalinul artificial rămâne în ochi pe toată durata vieţii şi permite îmbunătăţirea vederii în 95% din cazuri. Implantarea intraoperatorie a unei lentile intraoculare a devenit o practică de rutină. Aceasta elimină necesitatea purtării unor ochelari greoi sau a lentilelor de contact. Au fost utilizate chiar lentile intraoculare multifocale pentru a reduce necesitatea ochelarilor atât de distanţă cât şi de aproape.

Dr. Farah CONSTANTIN
Medic Primar Oftalmolog
Șef de Lucrări Universitar, Doctor în Științe Medicale
ALFA OCULUS MEDICAL

Sursa: voceaconstantei.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii