Sănătate Beneficiile rădăcinii de lemn dulce

Lemnul dulce, o plantă erbacee, se găseşte în sudul Europei şi în Orient. Rădăcina acestei plante se numără printre cele mai populare remedii, fiind folosită pentru tratarea ulcerului, a malariei şi a problemelor respiratorii. Rădăcina de lemn dulce poate să regleze nivelul colesterolului, stimulează fluxul biliar şi favorizează digestia grăsimilor. De asemenea, acţiunea antioxidantă a lemnului dulce are efecte benefice şi asupra vaselor de sânge şi, totodată, împiedică dezvoltarea plăcii arteriale. 

 

Rădăcina de lemn dulce are proprietăţi antiinflamatorii, antispasmodice şi estrogene, fiind indicată în tratarea simptomelor menopauzei. Conţine asparagină, un aminoacid care menţine echilibrul sistemului nervos central. Datorită conţinutului de acid glicirhizic, lemnul dulce este recomandat în momentele de nervozitate şi depresie, deoarece îmbunătăţeşte funcţiile glandelor suprarenale, care controlează activitatea hormonilor stresului. Nivelul ridicat al acestor hormoni duce la apariţia oboselii, melancoliei şi anxietăţii, precum şi la scăderea rezistenţei organismului în faţa infecţiilor.

 

Datorită flavonoidelor pe care le conţine, ceaiul de lemn dulce este indicat şi în ameliorarea problemelor intestinale. Cataplasmele cu rădăcină de lemn dulce sunt recomandate întratamentul eczemelor, erupţiilor cutanate, psoriazisului, mâncărimii şi pielii uscate. Proprietăţile calmante şi antiinflamatorii ale lemnului dulce contribuie la reducerea semnelor dermatitei atopice.