Sănătate Cum ne afectează munca de birou

Dezvoltarea tehnologică a ultimilor ani a afectat direct sănătatea populaţiei, în primul rând prin lipsa timpului necesar mişcării. Segmentul muncii la birou, o meserie sedentară este în primul rând responsabilă pentru neutilizarea articulaţiilor corpului. Medicul ortoped Marius Enescu, specialist de marcă, ne-a vorbit despre afecţiunile pe care le pot dezvolta persoanele care au o activitate statică, de birou şi care nici nu fac un efort fizic susţinut.

În primul rând trebuie discutat despre influenţele care apar la aparatul locomotor la persoanele care au afecţiuni preexistente. „Acestea pot avea deformări ale aparatului locomotor sau de natură artrozică, artritică sau deformări osoase, şi la care, o postură incorectă în timpul activităţii, mai ales cea sedentară, poate să influenţeze negativ evoluţia acelor afecţiuni. Acestea pot conduce pe de o parte la agravarea lor, pe de altă parte la apariţia unor faze critice, unor pusee acute care ar necesita poate şi un tratament la limita urgenţei.

Pe de altă parte este vorba de afectarea celor sănătoşi, care nu au avut probleme în ceea ce priveşte aparatul locomotor, dar care, prin natura activităţii, acumulează un număr mare de luni, zile, ani de lucru într-o postură corporală nefavorabilă. În consecinţă, o astfel de activitate poate genera o serie de afecţiuni. „Acestea la început pot fi funcţionale, adică survin în posturile respective, şi sunt corectabile, iar ulterior, din cauza timpului îndelungat de manifestare, devin organice. Nu mai pot fi corectate la un moment dat, ajung să fie deformări, curbări. Munca de birou este extrem de nocivă din două motive: ea nu permite o activitate musculară eficientă, care are consecinţe de tip hipotrofic, o întreţinere a musculaturii neconforme cu necesitatea, vârsta”, spune medicul ortoped. De asemenea, acesta precizează şi că lipsa de utilizare a unui organ îi periclitează şi funcţia. „Lipsa de funcţionare a musculaturii nu numai că duce la o hipotrofiere a acesteia, şi din punct de vedere somatic – ca formă şi mărime şi ca funcţionalitate, dar în acelaşi timp se reduce şi metabolismul. Acesta încetineşte, sunt tulburări circulatorii mai ales la nivelul membrelor inferioare. Persoanele în cauză riscă să dezvolte o insuficienţă circulatorie periferică”.

Neutilizarea articulaţiilor este în aceeaşi măsură nocivă pentru organism pentru că o articulaţie funcţionează, dar şi trăieşte prin mişcare. Mişcările sunt cele care favorizează regenerarea cartilajului articular, hrănirea lui din lichidul sinovial. „Organismul este un mare, valoros şi meticulos reciclator. El foloseşte cu economie şi reciclează lucrurile nenecesare. Acele părţi ale corpului care nu sunt suficient de bine folosite intră într-un regim de conservare, nu mai sunt atât de eficient utilizate. Acest lucru se întâmplă şi cu articulaţiile şi segmentele musculare. După un timp apar şi fenomene locale generate de expuneri la temperaturi scăzute, forţarea ocazională prin activităţi de natură  fizică care depăşesc media cotidiană”, a mai precizat medicul Enescu.

Un exemplu în acest sens poate fi aşa-numitul fotbal de duminică sau excursiile la munte trimestriale, când se fac excursii lungi fără o încălzire prealabilă sau fără ca articulaţiile să fie obişnuite cu aşa ceva. Este normal atunci ca percepţia organismului să fie una traumatică. Totul din cauza unei utilizări care excede cu mult media cotidiană.

Specialistul ortoped avertizează că în urma acestor utilizări pot apărea micro-hematoame, zone de inflamaţie acolo unde ligamentele şi tendoanele se prind pe os. Aceste boli inflamatorii sunt cu autoîntreţinere: creează un cerc vicios între durere şi inflamaţie care se autoîntreţin mult timp, iar în acest loc apar calcificări, de aici şi explicaţia apariţiilor anumitor ciocuri în articulaţii. Este vorba despre apariţia primelor semne de artroză care se acumulează şi creează dureri de repaus, care uneori, limitează mişcările articulaţiilor din ce în ce mai mult, ajungând la forme care necesită înlocuirea articulaţiilor cu unele artificiale.

Deformări la nivelul coloanei vertebrale

Acestea apar atunci când vorbim despre oamenii care sunt sănătoşi şi care, din cauza activităţii pe care o depun, sunt expuşi la anumite probleme la nivelul coloanei vertebrale. Una dintre acestea poate fi cifoza, o curbare a coloanei, pe care o capătă cei care stau aplecaţi foarte mult deasupra unui birou. De asemenea, tot din cauza acestei poziţii mai pot apărea manifestări la nivelul musculaturii paravertebrale. Şi gâtul întors într-o postură nefirească poate crea disconfort prin apariţia unor aşa-numite crampe musculare. De asemenea, pot apărea manifestări dureroase la nivelul coloanei lombare pentru că şederea pe scaun implică în timp apariţia unei alunecări a coloanei, a unor hernii de disc care se pot agrava dacă persoana respectivă ridică greutăţi mari în mod constant.

Concluzia specialistului ortoped este una simplă: acumularea a 10 ani de activitate sedentară este susceptibilă să conducă la unele modificări permanente care trec din sfera funcţionalului în cea a organicului. Aici intervin mulţi factori de igiena muncii. „Încercăm să îi sensibilizăm pe cei interesaţi să şi aplice măsuri, care uneori intră în contradicţie cu regulamente de ordine interioară. Cei care lucrează la birou trebuie să beneficieze de o secvenţă de mişcare, un mers pe joc, cinci minute de gimnastică la fiecare oră de activitate statică”, spune medicul.

Din practică, medicul spune că în ultima perioadă multe persoane tinere care au o astfel de activitate sunt deranjate de uşurinţa cu care dezvoltă entorse, contuzii sau inflamaţii în urma unor eforturi fizice nu foarte intense. Cauza este simplă: aceştia nu se antrenează în mod curent iar orice efort poate să inducă astfel de manifestări pe care le percep în mod acut.

Recomandarea acestuia este ca fiecare persoană care are o astfel de activitate să-şi găsească timp să se ducă la o sală de gimnastică, să practice jogging în aer liber, tenis, sau orice sport de teren. „30 de minute de astfel de gimnastică zilnică ar fi potrivite pentru a preîntâmpina aceste modificări care devin definitive după 10 ani. De asemenea, atunci când apar primele simptome, crampe musculare, junghiuri intercostale, fenomene care nu par a prezenta prea mare pericol, trebuie să reprezinte un semnal de alarmă şi trebuie investigate. S-ar putea ca remedierea în timp util, corecţia lor printr-un tratament medicamentos, balneofizioterapie sau kinetoterapic să ne ajute în recuperare”, a mai adăugat medicul Marius Enescu.

Sursa: Voceaconstanței.ro