De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
12:46 23 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Sănătate Ce afecțiuni stomatologice putem dobândi în timpul sarcinii

ro

30 Jul, 2015 00:00 511 Marime text
În timpul sarcinii, tot organismul este expus unor schimbări. Iar una dintre problemele cu care se poate înfrunta femeia gravidă sunt afecțiunile stomatologice. Pentru că afecțiunile buco-dentare din timpul sarcinii pot fi urmate de complicații importante, profilaxia și tratamentul lor corect poate împiedica apariția, cronicizarea și eventual pierderile iremediabile. Aceste boli pot fi preexistente sarcinii, concomitente, agravate sau determinate de sarcină.

Adaptarea organismului matern la sarcină presupune o serie de modificări hormonale și imunologice menite să influențeze starea de sănătate buco-dentară. Estrogenii rețin apă și determină edemul gingival precum și fragilitatea mucoasei gingivale. Progesteronul produce relaxarea fibrelor elastice și colagene, relaxare care duce la lărgirea spațiului periododental și mobilitatea sporita a dinților. Scăderea imunității, în special acelei mediate celular, scăderea factorilor nespecifici de apărare infecțioasă favorizează activitatea bacteriilor și fungilor din cavitatea bucală.
Carențele vitaminice pot apărea datorită necesităților crescute și pot fi agravate de inapentența și vărsăturile din primul trimestru de sarcină. Spre exemplu, vitamina A influențează formarea smalțului, vitamina B1, prin lipsă, determină tulburarea metabolismului hidraților de carbon și duce la acumularea de acid piruvic care accentuează procesele de proteoliză din smalț. De asemenea, vitamina C are rol în formarea substanței intercelulare și dezvoltarea dentinei, vitamina D influențează metabolismul fosfocalcic și o suplimentare sub formă de doză unică, în trimestrul III, mai ales iarna, este necesară, la fel ca și vitamina E, care are rol în menținerea stabilității membranelor biologice.

Cum trebuie să arate alimentația gravidei

Alimentația femeii gravide trebuie să facă față unor necesități crescute în fluor, calciu, fosfați. Fluorul a făcut obiectul unor studii numeroase și pasajul transplacentar a fost un subiect controversat: dacă aportul de fluor este scăzut acesta traversează liber bariera placentară, când este crescut, placenta joacă un rol reglator protejând fătul de excese. Preluat din surse alimentare cum ar fi apa (eventual fluorurată), peștele, ceaiul, cafeaua, stridiile, ficatul și rinichii, el poate fi administrat și sub formă de tablete, în pastele de dinții sau prin aplicațiile locale efectuate de medicii stomatologi. Excesul de fluor însă poate avea efecte toxice provocând vărsături, dureri epigastrice, febră și, în cazuri extreme, intoxicația putând duce la moarte.
Calciul dă forță și rigiditatea dintelui. Necesarul în afara sarcinii este de 700 mg pe zi și în timpul sarcinii de 1500 mg pe zi. Consumul lui este important în formarea oaselor și dinților. Necesitățile în timpul sarcinii sunt crescute, uneori aportul alimentar este insuficient (din lactate) și necesită suplimentare medicamentoasă.

Fosforul este un element care intră în compoziția oaselor și a dinților. Aportul recomandat pentru femeia însărcinată sau cea care alăptează este de 1250 mg pe zi, comparativ cu 700 mg la femeia care nu este însărcinată. Din fericire este disponibil în foarte multe alimente și nu necesită o preocupare specială ca în cazul calciului. Acest lucru este valabil pentru modul de alimentație tradițional, nu și pentru cel vegetarian.

Vărsăturile din primul trimestru de sarcina prin conținutul lor acid favorizează eroziunea dinților si din acest motiv se recomandă clătirea imediată cu apă.
Igiena buco-dentară poate fi defectuoasă datorita lipsei de cunoștințe a gravidelor, dar și din cauza grețurilor și vărsăturile accentuate de periaj. Nu în ultimul rând, se recomandă evitarea dulciurilor, mai ales a celor lipicioase, a băuturilor dulci și acidulate. Consultul stomatologului, profilactic, preconcepțional și de trei ori în timpul sarcinii, alături de însușirea regulilor de igienă și alimentație asigurată de către igieniști și asistenți stomatologi, fac ca în unele state (cum ar fi Canada) frecvența cariilor și altor afecțiuni buco-dentare să scadă semnificativ.

Cele mai frecvente probleme

Gingivita marginală generalizata gravidică are o frecvență de 30 – 40% în primul trimestru, atinge maximum în luna a VII-a și dispare după naștere. Incidența scade la 0,035% la gravidele controlate, tratate și supravegheate corespunzător în timpul sarcinii. Conduita profilactică constă În igiena bucală riguroasă, fără exces de dulciuri și alimente iritante.
Candidoza cavității bucale, cunoscută și sub numele muguet, este considerată ca semn precoce al alterării sistemului imunitar. Tratamentul indicat este local, tratamentul general este contraindicat în sarcină.

Epulisul este o tumoră benignă a parodontiului care apare de obicei în luna a III-a a V-a cu o frecvență de 15%, adesea la multipare. Majoritatea leziunilor dispar la naștere, practicianul rezumându-se la supravegherea atentă, însoțită de igiena buco-dentară riguroasă și îndepărtarea factorilor iritanți locali. Talia leziunii, posibilă ulcerație sau infecție impun excereza chirurgicală.

Caria dentară reprezintă un proces distructiv cronic, ireversibil al țesuturilor dure ale dintelui, însoțit de necroză și de infectarea pulpei. Sarcina nu este nici cauza cariei nici a decalcificărilor dentare  deoarece la nivelul dintelui calciul se găsește sub forma cristalizată, foarte stabilă și nu poate fi metabolizat pentru a suplini nevoile de calciu ale fătului. Sarcina însă poate agrava leziunile prezente care nu sunt tratate. De asemenea, aceste leziuni pot induce afecțiuni la distanță cum ar fi endocardita, glomerulonefrita, etc. Prevenirea se realizează printr-o serie de măsuri profilactice (ameliorarea obiceiurilor alimentare, igiena buco-dentară, detartraj, creșterea rezistenței cu ajutorul fluorului, etc). Tratamentul curativ specific stomatologic se poate efectua cel mai sigur în trimestrul II ( de evitat în trimestrul I datorită prezenței grețurilor, vărsăturilor, tulburărilor neuro-vegetative, iar în trimestrul III datoritî riscului de naștere prematură și apariției sindromului postural). Ca material necesar la obturație produsul numit compozit este preferabil amalgamului deoarece emană vapori de mercur, contraindicat în sarcină.

Prevenția

Profilaxia bolilor buco-dentare la femeia însărcinată se adresează atât patologiei materne cât și celei fetale. Dinții temporari și o parte și dentina și smaltul molarului I permanent se dezvoltă în timpul vieții intrauterine. Începând cu luna  a IV-a se formează matricea organică a smalțului și cementul dentar, matrice în care, ulterior va avea loc mineralizarea dinților temporari. Aceasta se face la sfârșitul lunii a IV-a și continuă în luna a V-a. Alimentația corespunzătoare cu evitarea elementelor cariogene, cu aport corespunzător de vitamine și minerale și igiena riguroasă sunt elemente de profilaxie absolut necesare. În ceea ce privește tratamentul curativ trebuie să se respecte următoarele principii. Intervențiile de urgență se efectuează indiferent de vârsta sarcinii, pentru cazurile care suporta amânare, trimestrul II este perioada cea mai stabilă a sarcinii, examenul radiologic va fi evitat pe cât posibil, la nevoie se poate efectua cu protecția unui sort cu plumb, după luna a VII-a riscul este considerat nul. De asemenea, se evită expunerea de lungă durată, se limitează expunerea la dintele afectat, se contraindică examinarea de ansamblu.
Premedicația este recomandată mai ales în trimestrul I când starea emoționala poate fi exagerată, se prefera ședințele de scurtă durată, lucrările protetice se vor limita la proteze provizorii în scopul restabilirii funcției de masticație, se vor recomanda numai medicamentele admise în sarcină cum ar fi antibiotice (amoxicilina, ampicilina, cefalosporinele, eritromicina), calmante (paracetamolul). De asemenea, se previne apariția sindromului hipotensiv evitând tratamentele de lungă durată, în trimestrul III și poziția semișezândă.

În concluzie, colaborarea obstetrician-stomatolog este necesară, iar examinarea profilactică ar trebui să fie un deziderat care ar trebui să intre în atenția CNASS. Riscul netratării afecțiunilor buco-dentare manifestat prin complicațiile infecțioase la distanță sau prin pierderea ireversibila a dinților este mult mai mare decât riscul unui avort sau unei nașteri premature. Cu o conduita adecvata acestea pot fi prevenite.

Material realizat de Dr. Bogdan CIORNEI, Medic Specialist

Sursa Voceaconstantei.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii