Lumea poeziilor Mircea Cărtărescu – Mi se pare că îmi duc viaţa

pasămite, trăiesc.
mă uit pe geamul de la bucătărie.
vrăbiile strălucesc şi soarele ciripeşte.
maşina mea, la 25 de metri dedesubt,
e crem.

I`m not in love with my car
deşi e dreptunghiulară şi lucioasă.
nu mi-am luat nici carnet.
Doamne, verde e gardul viu!
ruginite sînt tomberoanele!

trece o şcolăriţă.
trăiesc şi eu. M.C., fost poet, şi ascult

muzica turcească din vecini.

sub calorifer, un mare gîndac negru
mişcă o labă şi o antenă,
cum zace pe spate, semistrivit.

pentru el, lumea se va sfîrşi.
nu şi pentru covorul de iută de pe balconul de vizavi,
nu şi pentru copilul tîmpit care dă cu cartofi.

a lovit capota maşinii mele
dar nu strig la el.
pentru mine lumea va lua sfîrşit
foarte repede, poate acum.

nu acum.