Lumea poeziilor Marin Sorescu - Boala

Doctore, simt ceva mortal
Aici în regiunea fiinţei mele,
Mă dor toate organele,
Ziua mă doare soarele,
Iar noaptea luna şi stelele.

Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer
Pe care până atunci nici nu-l observasem
Şi mă trezesc în fiecare dimineaţă
Cu o senzaţie de iarnă.

Degeaba am luat tot felul de medicamente,
Am urât şi am iubit, am învăţat să citesc
Şi chiar am citit nişte cărţi,
Am vorbit cu oamenii şi m-am gândit,
Am fost bun şi am fost frumos...

Toate acestea n-au avut nici un efect, doctore
Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani.

Cred că m-am îmbolnăvit de moarte
Într-o zi
Când m-am născut.

Despre Marin Sorescu

Născut în anul 1936, la Bulzeşti, Marin Sorescu a fost un scriitor important, membru al Academiei Române.
La vârsta de 28 de ani, Marin Sorescu a debutat cu volumul de parodii „Singur printre poeţi”. O figură marcantă a poeziei româneşti, în 1966, este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”. De asemenea, în anii 1968 şi 1970, Marin Sorescu a obţinut Premiul Academiei Române, iar în 1983, Premiul Herder, acordat pentru întreaga activitate de către Universitatea din Viena.
Printre cele mai cunoscute volume se numără „Tuşiţi” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972). Potrivit Wikipedia, operele lui Marin Sorescu au fost traduse în peste 20 de ţări.