Irina Lucia Mihalca - Curgerea vieţii

 Cu fiecare respiraţie, cu fiecare pulsaţie,
 cu fiecare ceas, cu fiecare pas,
 aduni gânduri, sunete,
 cuvinte, miresme, atingeri,
 imagini, emoţii, oameni, lucruri,
 şi, mai ales, amintiri - comori care
 odata pierdute un cataclism ţi s-ar părea -.
 
 Cu fiecare gând pătrunzi sensul luminii,
 cu fiecare sunet o nouă partitură se compune,
 cu fiecare cuvânt pe-o nouă treaptă urci,
 cu fiecare mireasmă intri în noi lumi,
 cu fiecare atingere simţi lumea şi ţesătura ei,
 cu fiecare imagine palete de culori şi vise se revarsă,
 cu fiecare om reflectat, te priveşti uimit, înţelegându-te,
 cu fiecare amintire te pierzi în trecutul unor clipe,
 cu fiecare lucru adunat te iluzionezi în separare,
 cu fiecare emoţie parcurgi noi şi noi înţelesuri,
 iar, în final,
 sau, doar, păşind pe-o altă treaptă,
 val după val, pătrunzi în marea de ceaţă,
 un hău se cască şi-nchide la fel de repede,
 eliberând, rând pe rând, în cântecul uitării,
 emoţii, lucruri, oameni, amintiri,
 imagini, atingeri, miresme,
 cuvinte, sunete, gânduri...
 
 Tu nu eşti toate astea!
 Deschide-ţi ochii, deschide-ţi inima,
 priveşte cerul, mereu altul, irepetabil,
 cu Helios, Selena şi Eos, cu stelele, furtunile
 sau norii care vin, vin şi trec!
 Priveşte totul! Fiecare om
 are o poveste, povestea unei vieţi.
 
 Deschide-ţi ochii, deschide-ţi inima,
 trăieşte momente unice de fericire pură,
 bucură-te şi lasă-te surprins, binecuvântând totul!
 Intră în Palatul Mnemosynei
 - fiica Cerului şi-a Pământului -,
 eliberând în Neuitare spiritul Aletheiei.
 Înţelegi că nu eşti chipul, corpul,
 emoţiile, stările, gândurile tale.
 Murind cu fiecare clipă
 eşti ceea ce eşti, lumina iubirii,
 eşti însăşi viaţa - acest dar fantastic -,
 ce curge şi curge, şi curge, prin tine!
 
Sursa foto: hutui6.com