Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
08:34 20 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Puterea interioara

ro

28 Apr, 2017 22:49 2987 Marime text
V-ați simțit provocați și testați în ultima săptămână (sau în ultimele săptămâni) mai mult ca oricând în viața voastră?
V-ați confruntat cu ”umbrele” voastre iar și iar?

V-ați simțit copleșit de forța dorințelor și ați cedat impulsurilor de auto-sabotare?
Nu sunteți singuri în aceste trăiri.
Am citit într-o carte că majoritatea dorințelor sunt resimțite în corpul nostru ca o ”foame genetică” pentru experiențe noi.
În noi înșine, în interiorul nostru, în ADN-ul și genele noastre există o forță evoluționară care induce dorințe – induce nevoia de experiențe noi.
Iar aceste dorințe / pofte, această ”foame interioară” nu este menită să ne hrănească

ÎN NICIUN CAZ!

Aceste dorințe / pofte sunt menite SĂ NE FACĂ SĂ GREȘIM.
Exact așa. Dorințele sunt cele care ”ne duc în ispită”, ne fac să greșim, ne fac să ne învârtim iar și iar, în acealași cerc de auto-sabotare, auto-agresiune, de neputință și nemulțumire.

Dar ceea ce învățăm noi în urma tuturor greșelilor și suferințelor stă la baza succeselor viitoare.
Orice victorie, orice reușită, orice schimbare uriașă are în spate zeci și sute de eșecuri și greșeli.
Pot să vă spun despre mine că nu-mi mai amintesc prea clar și viu reușitele vieții mele, deși au fost câteva (teoretic) ”răsunătoare”. Ele s-au estompat și șters în memorie, am doar o impresie vagă despre ce s-a întâmplat.
În schimb, despre marile mele greșeli și erori îmi amintesc foarte bine, foarte detaliat și foarte clar.
Și pot să vă spun că am învățat din ele atât de bine, încât schimbările făcute au apărut doar după greșeli monumentale, ce m-au dus aproape la anihilare fizică.
Așadar, succesul este o construcție frumoasă, clădită pe o fundație adâncă, cu pivnițe și grote, în care se ascund umbrele și amintirile tuturor drumurilor greșite ale trecutului.
Cum se definește succesul?

Oprah definește succesul ca fiind ajungerea în punctul în care te simți absolut confortabil cu tine însăți.
Este ceva de muncă și durează până se ajunge în acest punct.
Dar după ce-ți faci toate greșelile de pe lume, după ce treci prin dificultăți răsunătoare și constați că ai rămas în viață, și nu numai că trăiești, dar ești mai puternic și mai stabil interior, ca niciodată – realizezi cât ești de puternic.
Și începi să te simți confortabil cu propria ta putere interioară.
Care nu este doar o tărie interioară individuală.

Avem în noi enorm de multă putere, moștenită de la strămoșii noștri.
Fiecare dintre noi a avut măcar un strămoș (părinte, bunic sau mai departe), care a fost testat de viață cu greutăți inimaginabile, și care a reușit să supraviețuiască în ciuda acestora.
Puterea pe care și-a dezvoltat-o acest strămoș pentru a rămâne în viață este în ADN-ul și în genele noastre.
Puterea interioară ne este disponibilă prin moștenirea genetică pe care o avem.
Este dreptul nostru din naștere.

Tot ce facem și am făcut vreodată în viața noastră este o parte din ceea ce suntem.
Fiecare provocare, fiecare încercare, fiecare dificultate depășită ne întărește și ne antrenează puterea interioară.
Indiferent cât de grea și traumatizantă a fost copilăria din care venim, indiferent ce viață grea am avut și încă avem, dacă încă suntem în viață, înseamnă că am antrenat această putere interioară, moștenită de la strămoșii noștri și i-am adăugat propria noastră contribuție, încât suntem în viață aici și acum!
Puterea noastră provine din puterea strămoșilor noștri.
Și puterea noastră provine din propriile noastre ”antrenamente”.

Dacă nu există luptă și zbatere, nu există putere.
Fără antrenamente continue, mușchii se atrofiază și devin flaști, inutilizabili.
Toți cei care mergeți la sala de fitness știți asta.
Cum faceți o pauză de câteva săptămâni, cum iar deveniți ”moluște” de canapea, ce nu mai sunt în stare să se confrunte cu provocările fizice.
La fel și puterea interioară; fără încercări continue ce o testează și o cresc progresiv, fără obstacole și dificultăți care o pun mereu la exersare, nu putem avea putere interioară reală.

Știți cu toții metafora cu fluturele ce se chinuia să iasă din cocon. Dar o repet aici, pentru că ilustrează exact ce am discutat până acum.
Un copil a văzut zbaterea fluturelui și chinuiala acestuia de a ieși din membrana subțire dar rezistentă a coconului.
ȘI făcândui-se milă, a luat o foarfecă și a tăiat membrana, eliberând fluturele.
Dar pentru că acesta nu și-a întărit suficient aripile (exact această zbatere și chinuială când se afla în cocon ducea la antrenamentul și întărirea aripilor) fluturele nu a reușit să zboare niciodată.
Aripile lui nu au mai fost suficient de puternice.

Din milă, copilul i-a luat fluturelui experiența cea mai prețioasă: chinuiala și lupta care urma să-i aducă tăria interioară necesară zborului.
Puterea interioară vine atunci când suntem provocați, când ne confruntăm cu dificultăți și când trecem prin durere.
Momentul în care îți vine să ridici brațele și să urli: ”Gata, nu mai pot, mă predau!” este exact momentul în care tenacitatea și rezistența ta capătă și mai multă putere.
Toți avem posibilitatea să ne confruntăm cu împotrivirile, de orice fel (ale celorlalți sau ale noastre interioare) și să le depășim.
Dacă ați trecut și depășit frici, de orice fel, știți deja că posedați puterea de a rezista și aveți această putere interioară despre care vorbim.
Întotdeauna să spuneți ”mulțumesc” și să fiți recunoscători pentru orice există în viața voastră, întrucât știți, în străfundul inimii voastre, că lupta cea mai intensă va produce puterea cea mai mare în interiorul sufletulului și corpului.

Iar această cunoaștere, a faptului că puterea interioară vine din antrenamentul zilnic și confruntarea continuă cu provocările ne ajută să cultivăm și să menținem o stare interioară de LINIȘTE, de pace, de echilibru – în ciuda circumstanțelor prin care trecem.
Nu contează ce este la exterior, nu contează ce valuri de emoții sau aparente tragedii au loc în viețile noastre, important este să regăsim iar și iar locul interior de calm, de liniște, de pace.

”Ochiul ciclonului” – este locul în care dorim să ne aflăm cu toții în vreme de furtună (acea porțiune din centrul vârtejului, în care totul este calm și pașnic).
Când putem trăi într-o stare de liniște interioară, în ciuda haosului și zbuciumului din jur, atunci manifestăm reala putere de care dispunem.
Și reușim să ne ancorăm în putearea interioară.
În general, foarte mulți oameni trăiesc vieți care par a fi stabile și a avea un sens.
Dar în străfundul sufletelor lor se simt în nesiguranță,
Nimic nu distruge mai tare speranța unui om decât senzația interioară de nesiguranță.
Opusul nesiguranței este puterea.
Ce înseamnă să fii puternic?
Toți considerăm o autoritate exterioară, un șef sau un părinte, ca fiind cineva cu putere, ce-și asumă (cu sau fără consimțământul celorlalți) răspunderea și inițiativa pentru viețile celorlalți.

Acest șef sau părinte consideră că voința sa, dorințele sale și emoțiile sale sunt cele mai importante.
Proiectarea în exterior a puterii este o distorsionare tristă a realei puteri disponibile oamenilor.
Societatea răsplătește această distorsiune, oferind putere anumitor oameni, în timp ce mulți alții par mai mult decât fericiți să-și abandoneze propria putere în favoarea acestora ”împuterniciți” social.

Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că nu am învățat încă cum să fim puternici în interiorul nostru.
Datorită nesiguranței interioare, construim diferite ziduri de apărare, pentru a ține amenințările în afara noastră. Dar aceste ziduri de apărare seamănă cu zidurile unui castel, ce înconjoară o zonă mică și protejată, închizând accesul la lumea largă dimprejur.
Când te simți în siguranță și stăpân pe forța ta, în interior, lumea din jur se expansionează la infinit, întrucât conștiința (care ești tu, în realitate) este infinită
Când te simți puternic în interiorul tău, nu te mai simți anxios, înfricoșat sau izolat.
În schimb, te deschizi către viața.
În deschidere există multă putere.

Practic, căpătarea puterii interioare ne transformă dintr-un cățeluș ce se simțea în siguranță doar în apropierea mamei sale, într-un cățelandru tânăr pe care curiozitatea îl mână să cunoască și experimenteze lumea din exteriorul său.
La început, cățelușul fuge și vine rapid la mama sa, în momentele în care se simte în nesiguranță.
Dar în timp, statul de unul singur îi devine din ce în ce mai natural.
Nu mai are dorința de a fii protejat de mama sau altcineva.
Sinele nostru se comportă la fel.
Este învățat că are nevoie de protecție sau o iluzie de protecție, prin agățarea de bani, de statut social, de relațiile cu ceilalți, obiecte sau dezvoltarea unui corp armonios și puternic.
Toate acestea sunt niște achiziții bune, în sine.

Dar nu sunt bune dacă mențin atitudinea de ”am nevoie de ele, pentru a face față lumii” sau ”mă ajută în confruntarea eu împotriva celorlalți”.
Cu alte cuvinte, dacă folosim toate aceste achiziții pe post de circumstanțe de apărare.
Probabil că ați aflat cu toții, în ultimele săptămâni, că nimic din ceea ce aveți în viața voastră nu vă protejează de erori, greșeli, suferință și durere.
Nici banii, nici obiectele, nici relațiile, nici cunoașterea, nici gândirea magică (toată lumea așteaptă miracole și minuni, fără să muncească deloc la producerea lor!).
Sper că ați aflat cât de false sunt toate apărările construite de noi în exterior, și cât de fals este să aveți încredere în autorități exterioare (profesori, medici, părinți sau șefi).
Secretul este să ne bazăm pe noi înșine și puterea noastră interioară, să ne rostim adevărul, să ne ocrotim noi pe noi înșine și întotdeauna să ne asumăm responsabilitatea.
Când puterea interioară și speranța ne sunt activate, ne dăm seama că nu a existat niciodată ”eu împotriva lumii” sau ”noi împotriva lor”.
A existat doar puterea speranței în conștiință și realitatea pe care aceasta o construit-o.
Iar o realitate interioară cu responsabilitate pentru tot ce facem, tot ce spunem și tot ce gândim – va oglindi o realitate exterioară pe măsură.
Nu vă place piesa de teatru în care jucați în prezent?
Nu vă plac rolurile interpretate acum, în viața voastră?

SCHIMBAȚI SCENARIUL INTERIOR.

Nu vă temeți să experimentați, nu vă temeți să vă deschideți pentru tot ce există în viața voastră, nu vă temeți să trăiți ”la prima mână” viața, să încercați, să greșiți, iar să încercați, iar să greșiți și să mergeți mereu înainte.
Dați-vă permisiunea să greșiți, iar și iar.
Opriți-vă din auto-pedepsirea educată de părinți și profesori în copilărie, în care greșelile erau considerate ”păcate” groaznice și erau pedepsite.
Ștergeți această programare.
Și reînvățați adevărul despre GREȘELI.

Ele sunt INSTRUMENTE ALE EVOLUȚIEI și reala sursă a puterii interioare.
Greșelile sunt ”sala de fitness” a mușchilor puterii interioare.
Mușchii puterii interioare se întăresc, lucrându-i continuu.
Vă felicit pe toți (și mă felicit și pe mine) pentru rezistență, pentru perseverență și pentru că suntem aici, cu toții, și împărtășim energia înțelegerii și a iubirii.
 
Vă doresc o săptămână de primăvară luminoasă și mai liniștită!
Cu iubire,
Sorina

http://www.centrulnatura.ro/puterea-interioara/

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii