Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
08:20 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ziua Internaţională a Mării Neagre Cele 10 probleme ale zonei costiere românești

ro

30 Oct, 2016 13:39 2663 Marime text
Grupul de Dezvoltare Durabilă atrage atenția, cu ocazia Zilei Internaționale a Mării Negre, asupra problemelor cu care se confruntă zona litoralului românesc la care autoritățile de resort nu au găsit încă o rezolvare.
 
Din cercetările efectuate și activitățile abordate, asociația a identificat mai multe probleme pe care le-a grupat în 10 puncte de dezbatere publică pentru zonă costieră. 
 
  • Prăbușirea falezelor litorale. Deși este o problemă cunoscută și care are consecințe desosebit de grave asupra așezărilor umane sau a altor obiective edilitare, intervenția autorităților competențe, în speță Ministerul Mediului, s-a lăsat așteptată. Dacă în zonă 2 Mai – Vama Veche nu s-a intervenit deloc, deși problemele de eroziune sunt acute, în zonă Costinești sau Eforie s-au efectuat lucrări de consolidare între anii 2009-2013 și, cu toate acestea, lucrările nu au fost cele mai inspirate, deoarece eroziunea falezelor a continuat. 
 
  • Deversările necontrolate de ape pluviale neepurate în Marea Neagră. Cu toate că s-au făcut eforturi pentru modernizarea stațiilor de epurare din zonă litorală, există foarte mulți agenți economici dar și persoane private care deversează apele uzate direct în apa mării. Din semnalele pe care le-am primit astfel de cazuri au fost întâlnite cu preponderentă în localitățile Agigea, Costinești, Tuzla, Năvodari și Eforie, dar și în lacurile litorale în zonă localităților Ovidiu, Techirghiol, Limanu.
 
  • Deversările de deșeuri în Mare Neagră. Asociația noastră a fost semnalată privind cazuri în care persoane private sau agenți economici au aruncat deșeuri menajere în Marea Neagră. Acest lucru se întâmplă în special în sezonul estival, când agenți economici cu activitate în turism și alimentație publică aruncă efectiv deșeurile menajere produse direct în apele Mării Negre. Localitățile în care s-au întâlnit astfel de practici au fost Agigea, Mangalia (Jupiter) și Costinești.
 
  • Antropizarea ariilor protejate. Intențiile diverselor autorități locale de a urbaniza zonele protejate nu sunt unele noi. Dacă lacul Siutghiol este deja un lac antropizat, existând o dezvoltare urbanistică puternică în zonă în ultimii 20 de ani, în ultima perioadă s-a constatat o presiune tot mai crescută și în celelalte arii protejate din zonă sudică a Mării Negre: lacurile din Mangalia, Capul Tuzla, plajă submersă Eforie, lacul Techirghiol, dunele de la Agigea, 2 Mai-Vama Veche. Inexistenţa planurilor de administrare a ariilor protejate (cu mici excepții) și nepăsarea autorităților care ar trebui să se implice fac din aceste zone victime sigure pentru interesele dezvoltatorilor imobiliari.
  • Urbanizarea nesustenabilă. Se cunoaște faptul că 60% din populația globului trăiește în zonă costieră. De aceea există un interes crescut al populației de a avea o locuința cât mai aproape de mare. Plecând de la acest deziderat, autoritățile au mizat pe dezvoltarea localităților  prin introducerea unor suprafețe mari de teren în intravilan care apoi să devină propice pentru construcții imobiliare. Din păcate acest lucru s-a realizat într-n mod haotic în toate localitățile românești de la țărmul Mării Negre, nerespectandu-se reguli simple de arhitectură urbană. Supraaglomerarea lipsa spațiilor verzi, lipsă piatetelor, a obiectivelor culturale, neconcordanță dintre activitățile economice și cele sociale sau de protecție a mediului sunt doar câteva din problemele generate de această urbanizare nesustenabilă. 
 
  •  Penetrarea rezervației biosferei Deltă Dunării cu activități improprii protejării mediului. Dacă în ultimii ani s-au făcut eforturi foarte mari de protejare a acestui spațiu unic în lume, există totuși încercări de a penetră această zona foarte atractivă. Începând de la dorință de a înființă o stațiune turistică în zonă Corbu-Vadu, mulți întreprinzători au achiziționat terenuri cât mai aproape de malul mării în speranța că proiectele impbiliare vor fi aprobate. O altă problemă este agriculura intensiva în anumite zone precum și apariția unui număr mare de animale domestice (vaci, oi, capre). O a treia problemă este braconajul în rezervația biosferei, fie că este vorba despre resursele piscicole fie că este vorba despre braconajul la animale sau păsări. Încă o problemă este turismul de masă necontrolat care produce daune semnificative rezervației biosferei.
 
  • Administrarea zonei costiere. Deși la administrarea acestei zone sunt desemnați prin lege mai mulți factori cu atribuții, există o zonă gri a administrării zonei costiere, o zonă în care niciuna din autorități nu își exercită atribuțiile. La începutul anilor 2000 a fost înființat Comitetul Național al Zonei Costiere, care avea rolul de a aviza orice investiție și activitate semnificativă în zonă costieră. Cu toate acestea, deși ne aflăm în anul 2016, acest organism care are în componență reprezentanți ai autorităților ai instituțiilor de răspundere, începând cu Ministerul Mediului, și-a dovedit ineficiența din cauza limitărilor legislative. Avizele eliberate sunt doar consultative, neavând o forță juridică și neputând impune restricții sau criterii în ceea ce privește activitățile din zonă costieră.
 
  • Inexistentă unei strategii sau a unui plan de dezvoltare în zonă .   Deşi există trategii sectoriale,  planuri de dezvoltare locale, județene, regionale  naționale, totuși,   nu  fost realizat un  comun  unitar de dezvoltare care  înglobeze puncte comune din celelalte planuri  strategii. Un exemplu care ar fi putut fi urmat este cel al Strategiei Dunării, unde au fost comasate probleme comune din diverse domenii de activitate, iar Uniunea  Europeană va finanţa  proiecte care  rezolve aceste probleme.
 
  • Dezvoltarea turistică  pe baze nesustenabile. Abordarea  responsabililor din turism  modului de atragere  turiștilor pe litoralul   făcut  sezonul estival  fie din ce  ce  scurt iar  turistică  fie foarte . Scăderea   numărului de turiști străini dar  scăderea numărului de turiști  care vin   lunilor de vârf, au făcut din litoralul   special o destinație de  de weekend. Potențialul turistic enorm  zonei este neexploatat, cu toate   o  bine  la punct.
 
  • Lipsa  unei viziuni privind dezvoltarea. Zona costieră românească găzduiește multe activități economice, începând de la turism, activități portuare  construcții de nave, rafinării, etc. În  același timp  probleme de mediu, începând de la eroziunea, continuând cu degradarea ariilor protejate  cu deversările necontrolate de ape neepurate.  Lipsa coeziunii dintre autorități  instituții, neaplicarea unor măsuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, aplicarea unor soluţii inginereşti în lucrări privind protecţia costieră fără a lua în calcul efectele acestora în timp asupra mediului, vor provoca daune majore zonei costiere şi locuitorilor din această zonă.
 
Data de 31 octombrie a fost declarată oficial Ziua Internațională a Mării Negre  în 1996, când cele șase țări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră, un document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea zonei.
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii