Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:52 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Vezi aici propunerile pentru statutul poliţistului român

ro

30 May, 2011 13:54 2316 Marime text
politisti_.jpgDispoziţii generale
ART. 1 - (1) Statutul poliţistului reglementează regimul general al raporturilor juridice de serviciu dintre poliţist şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare MAI, precum şi standardele de conduită a acestora, conforme cu onoarea şi demnitatea impuse de profesia de poliţist.
(2) Poliţistul este funcţionar public cu statut special, care poartă de regulă armament şi uniformă specifică, învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice.
(3) Statutul special este conferit de natura şi condiţiile speciale de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, de riscurile misiunilor îndeplinite, care pot afecta viaţa şi integritatea fizică şi psihică a poliţistului, siguranţa sa şi a familiei sale, de obligaţiile, îndatoririle, restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale şi incompatibilităţile specifice, precum şi de drepturile profesionale şi compensatorii acordate în condiţiile prezentei legi.
ART. 2 – (1) Poliţistul îşi desfăşoară activitatea în slujba cetăţeanului şi a statului român are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate.
(2) Poliţistul îşi îndeplineşte atribuţiile şi misiunile ce îi revin conform legii într-o manieră echitabilă şi obiectivă, cu protejarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, consacrate prin Constituţie şi prin alte legi, în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia europeană a drepturilor omului, Codul european de etică al poliţistului şi cu prevederile tratatelor internaţionale la care România este parte.
(3) Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor profesionale poliţistul se bazează pe sprijinul comunităţii şi asigură serviciul poliţienesc în interesul acesteia.
(3) Orice persoană, organizaţie sau instituţie este datoare să respecte autoritatea funcţiei de poliţist exercitată în condiţiile legii.
(4) Dreptul la formare al poliţistului este asigurat de statul român.
(5) Poliţistul beneficiază de drepturi specifice acordate potrivit prezentei legi pentru condiţiile speciale şi riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.
ART. 3 – (1) Activitatea profesională a poliţistului se subordonează unui sistem de valori şi principii ce trebuie respectate pe timpul misiunilor şi viziunilor organizatorice.
(1) Valorile poliţistului susţin întreaga activitate de zi cu zi şi oferă coordonatele în care acesta desfăşoară activitatea şi mijloacele prin care se realizează si sunt: dreptate, demnitate, cinste, onoare şi profesionalism.
(2) Valorile trebuie să se regăsească în activitatea fiecărui poliţist pentru a contribui la îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin faţă de cetăţean şi statul român.
(2) Principiile generale pe care se fundamentează activitatea poliţistului sunt următoarele:
a) principiul respectării legii, potrivit căruia în exercitarea atribuţiilor profesionale, poliţistul este obligat să respecte legea, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor;
b) principiul egalităţii în faţa legii, potrivit căruia, în faţa legii, poliţistul este egal în drepturi în aceeaşi măsură ca toţi ceilalţi subiecţi de drept şi, deopotrivă îi incumbă obligaţiile prevăzute de lege, fără discriminări şi fără privilegii;
c) principiul suficienţei, gradualităţii şi proporţionalităţii, potrivit căruia poliţistul este obligat să-şi direcţioneze acţiunile şi măsurile permise de lege cu urmărirea valorilor de echitate şi toleranţă, dar în acelaşi timp fiind obligat de a selecta din mijloacele de acţiune permise pe acelea care sunt adecvate situaţiei de fapt şi scopului legitim urmărit;
d) principiul echilibrului, imparţialităţii, nediscriminării şi echidistanţei, potrivit căruia în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, poliţistul este obligat să aplice prevederile legale în mod nediferenţiat, fără discriminări pe considerente etnice, de naţionalitate, rasă, religie, opinie politică, de vârstă, sex, orientare sexuală, avere, origine naţională sau socială;
e) principiul transparenţei, constă în deschiderea pe care poliţistul este obligat să o manifeste faţă de comunitate, în legătură cu aspectele activităţii pe care o desfăşoară, respectând limitele stabilite de reglementările legale în vigoare, care îi sunt opozabile;
f) principiul transparenţei decizionale interne, ce se exprimă prin obligaţia şefilor de poliţie de a supune dezbaterii interne reglementările specifice activităţii poliţieneşti şi de a permite informarea poliţiştilor şi organizaţilor legal constituite privind utilizarea resurselor şi fondurilor, promovarea în carieră şi participarea la luare deciziilor administrative, în părţile care îi privesc.
g) principiul disponibilităţii, potrivit căruia poliţistul are obligaţia de a interveni pentru soluţionarea oricărei situaţii în care ia cunoştinţă despre atingerea adusă vreuneia dintre valorile apărate de lege, indiferent de momentul constatării acesteia, în scopul de a rezolva problemele celor aflaţi în dificultate ori de a îndruma către alte autorităţi cazurile care se situează în afara competenţei ori atribuţiilor sale, contribuind, permanent, la îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciului poliţienesc;
h) principiul priorităţii interesului public, potrivit căruia în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, poliţistul este obligat să respecte şi să promoveze atributul esenţial al serviciului poliţienesc, respectiv de a fi permanent în slujba cetăţeanului;
i) principiul descentralizării, ce constă în partajarea atribuţiilor şi transferul deciziei şi a responsabilităţii în managementul poliţienesc factorilor de conducere pe linie ierarhică, conform competenţei acestora.
j) principiul profesionalismului, constă în cunoaşterea şi aplicarea corectă şi responsabilă a aspectelor teoretice şi a deprinderilor practice, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi perfecţionarea continuă, în vederea obţinerii şi menţinerii unui standard înalt de calitate a activităţii profesionale;
k) principiul confidenţialităţii, potrivit căruia poliţistul are obligaţia de a garanta securitatea datelor şi informaţiilor obţinute în exercitarea autorităţii conferite de lege;
l) principiul integrităţii morale, constă în obligativitatea adoptării unui comportament conform normelor deontologice specifice profesiei de poliţist;
m) principiul loialităţii, se exprimă prin ataşamentul manifestat de către poliţist faţă de MAI şi valorile şi obiectivele promovate de acesta.
n) principiul predictibilităţii în carieră, ce se exprimă prin stabilirea etapelor obligatorii de parcurs în carieră de către poliţist în vederea ocupării şi promovării în diferite funcţii, de la încadrare până în momentul încetării raporturilor de serviciu.
o) principiul stabilităţii ce se exprimă prin stabilirea în profesia de poliţist a celor ce îndeplinesc cerinţele postului şi recunoaşterea competenţelor dobândite pe parcursul carierei.
ART. 4 – (1) Poliţistul este obligat să respecte Constituţia şi legile ţării, reglementările comunitare şi internaţionale la care România este parte, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu, normele de etică şi deontologie ale poliţistului, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să îndeplinească întocmai dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
(2) În îndeplinirea sarcinilor ce-i revin poliţistul are dreptul să solicite oricărei persoane fizice sau juridice conformarea la dispoziţiile sale date în conformitate cu prevederile legale.
(3) Refuzul oricărei persoane de a se conforma solicitărilor poliţistului date în conformitate cu prevederile legale atrag consecinţele prevăzute de lege.
ART. 5 – (1) Şefii ierarhici răspund pentru legalitatea ordinelor şi dispoziţiilor date subordonaţilor. Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese şi să controleze modul de îndeplinire a lor.
(2) Ordinele şi dispoziţiile se transmit pe linie ierarhică. În cazul în care situaţia de urgenţă nu permite această cale, se pot transmite direct cu obligaţia celui care a dispus de a informa imediat şi şefii ierarhicii ai poliţistului.
(3) Cu excepţia, cazurilor de urgenţă, niciun ordin sau dispoziţie nu pot fi date unui poliţist care nu intră sub autoritatea directă a emitentului, sub rezerva constatării nerespectării regulilor generale de disciplină a poliţistului avertizat.
(4) Poliţistul răspunde personal pentru acţiunile, inacţiunile şi omisiunile sale, în condiţiile legii. El are datoria să se abţină de la executarea ordinelor, dispoziţiilor şi misiunilor vădit ilegale, având obligaţia de a-şi informa de îndată şefii despre aceasta, pe cale ierarhică. Abţinerea de la executarea ordinelor şi misiunilor în condiţiile prezentate nu atrage răspunderea disciplinară a poliţistului.
(5) Poliţiştii pot fi controlaţi ierarhic privind modul de executare a atribuţiunilor de serviciu de către autorităţile administrative de control care au în compunere numai poliţişti, cu excepţia prevederilor legale privind poliţia judiciară.
(6) Ministerul Administraţiei şi Internelor are obligaţia de a apăra oficialii poliţiei împotriva ameninţărilor, violenţei, atacurilor, insultelor, defăimării sau ultrajului împotriva lor în exercitarea sau în legătură cu sarcinile lor.
CAPITOLUL II
RECRUTARE, SELECŢIE, ANGAJARE
SECŢIUNEA 1
Dobândirea calităţii de poliţist, selecţionarea şi formarea profesională a poliţiştilor
ART. 6 - În sensul prezentei legi prin cariera poliţistului se înţelege ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse, care intervin de la data naşterii raporturilor de serviciu până în momentul încetării acestora, potrivit actelor normative în vigoare şi opţiunilor individuale, în funcţie de nevoile instituţiei, cunoştinţele, aptitudinile, abilităţile, experienţa şi motivaţiile profesionale şi personale.
ART. 7 - (1) Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.
(2) Calitatea de poliţist se dobândeşte şi se pierde în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Pierderea calităţii de poliţist determină încetarea raporturilor de serviciu ale acestuia cu MAI.
ART. 8 - (1) Calitatea de poliţist poate fi dobândită, în condiţiile prezentei legi, de orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are capacitate deplină de exerciţiu;
d) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
e) îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru corpul ofiţerilor de poliţie sau corpul agenţilor de poliţie, după caz;
f) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
g) nu a fost eliberată ori destituită din funcţie ori nu s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ultimii 3 ani;
h) este aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihologic pentru exercitarea profesiei de poliţist, situaţie atestată prin examen medical de specialitate şi teste aptitudinale fizice şi psihologice, efectuate în clinici, laboratoare, baze de pregătire autorizate din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
i) nu are antecedente penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie, ori nu se află în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
j) nu are calitatea de membru al unui partid politic, al unor organizaţii cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, al unor fundaţii ori asociaţii care funcţionează pe lângă partidele politice, al unei organizaţii cu caracter politic;
k) nu are calitatea de membru al unor organizaţii interzise de lege;
l) are un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi candidaţilor la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2), cu excepţia condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. j), precum şi specialiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (3) transferaţi din instituţiile publice din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. După admiterea în instituţiile de învăţământ, elevii şi studenţii sunt obligaţi ca în termen de 5 zile lucrătoare să îndeplinească şi condiţia prevăzută la alin. (1) lit. j).
(3) Calitatea de poliţist, precum şi cea de elev sau student al instituţiilor de învăţământ ale MAI ori de elev sau student pregătit pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ decât cele ale MAI se pierde dacă oricare din condiţiile prevăzute la alin. (1) nu mai este îndeplinită.
(4) În situaţiile în care după dobândirea calităţii de poliţist, elev sau student al instituţiilor de învăţământ ale MAI, ori de elev sau student pregătit pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ decât cele ale MAI, intervine o situaţie care determină începerea urmăririi penale sau trimiterea în judecată, pierderea calităţii de poliţist, de elev sau student al instituţiilor de învăţământ ale MAI ori de elev sau student pregătit pentru nevoile MAI la alte instituţii de învăţământ decât cele ale MAI are loc numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pronunţată de către instanţa de judecată.
ART. 9 - (1) Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale MAI, astfel:
a) unităţile de învăţământ postliceal – agenţi de poliţie;
b) Academia de Poliţie „A.I.Cuza” – ofiţeri de poliţie.
(2) Poliţiştii pot proveni şi din rândul absolvenţilor altor instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, ori din afara acestuia, la care s-au format pentru nevoile MAI, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Pentru unele funcţii de poliţist pot fi încadraţi din sursă externă specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale. Specialiştii pot fi încadraţi exclusiv pe funcţii ale căror cerinţe de ocupare, potrivit fişei postului, nu pot fi îndeplinite de absolvenţii domeniilor de studii universitare din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, respectiv de către absolvenţii şcolilor postliceale ale MAI.
(4) Pe funcţiile de agent de poliţie sau ofiţer de poliţie de execuţie pot fi mutaţi sau transferaţi subofiţeri şi maiştrii militari, respectiv ofiţeri, după caz şi specialişti, din cadrul instituţiilor publice aparţinând sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sau funcţionari publici cu statut special, care îndeplinesc condiţiile legale pentru a dobândi calitatea de poliţist şi au studii corespunzătoare cerinţelor postului precum şi vechime ca militar sau funcţionari publici cu statut special de minim 5 ani.
(5) Agenţii de poliţie devin ofiţeri de poliţie dacă sunt absolvenţi cu diplomă de licenţă ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” forma de învăţământ zi.
(6) Încadrarea în poliţie din sursă externă a specialiştilor în condiţiile alin. (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz.
(7) Soţia şi copiii poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu pot fi încadraţi la cerere direct pe posturile vacante dacă îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 8 şi au studiile corespunzătoare ocupării acestora.
ART. 10 - (1) Admiterea în instituţiile de învăţământ ale MAI se realizează prin concurs. Sursa de recrutare a candidaţilor pentru formele de învăţământ superior este mixtă: atât din agenţi de poliţie cât si din absolvenţii unei instituţii de învăţământ liceal cu diplomă de bacalaureat. Criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru concursurile de admitere în instituţiile învăţământ ale MAI, precum şi cele de selecţionare a candidaţilor la concursurile/examenele pentru încadrarea din sursă externă, se stabilesc prin Ghidul carierei.
(2) Admiterea agenţilor de poliţie la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” se face pe bază de concurs la care pot participa poliţiştii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au o vechime în poliţie de minim 2 ani;
b) au vârsta de maxim 35 ani;
c) nu au raporturile de serviciu suspendate;
d) la ultima evaluare anuală au obţinut cel puţin calificativul „Bine”;
(3) Pe perioada înmatriculării în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” agentul de poliţie dobândeşte şi calitatea de student, raporturile sale de serviciu fiind modificate prin detaşare pe durata studiilor la instituţia de învăţământ.
(4) În calitate de student al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” agentul de poliţie beneficiază, prin excepţie de la prevederile art. 58 alin. (3), numai de o bursă lunară echivalentă cu salariul funcţiei de bază deţinute anterior înmatriculării în Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.
(5) Agentul de poliţie absolvent al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” care nu a obţinut diploma de licenţă se reîncadrează în unitatea din care a provenit sau, dacă acest lucru nu este posibil, în altă unitate.
(6) Poliţistul prevăzut la alin. (5) poate susţine, o singură dată, un nou examen de licenţă la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, în condiţiile legii.
(7) În situaţia nepromovării examenului de licenţă în condiţiile alin. (6) agentul de poliţie este obligat să suporte restituirea cheltuielilor efectuate cu pregătirea sa în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, în condiţiile angajamentului încheiat în acest scop.
(8) Absolvenţii Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, alţii decât cei proveniţi din agenţi de poliţie, care nu promovează examenul de licenţă se repartizează la unităţi în specialităţile pentru care s-au pregătit şi li se acordă gradul profesional de agent de poliţie.
(9) Absolvenţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (8) pot susţine, o singură dată, un nou examen de licenţă la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, organizat în condiţiile legii.
(10) Pentru înmatricularea în instituţiile de învăţământ prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2) elevii, studenţii sau după caz, agenţii de poliţie sunt obligaţi să semneze un angajament, prin care se obliga ca, după absolvire, să îşi desfăşoare activitatea în cadrul MAI pe o perioadă de 10 ani. În cazul agenţilor de poliţie aflaţi sub efectul unui angajament semnat cu ocazia înmatriculării în şcolile postliceale de formare iniţială a agenţilor de poliţie ori cu ocazia urmării cursului de iniţiere în carieră, intrarea în vigoare a noului angajament va produce, încetarea de drept a angajamentului iniţial.
ART. 11 - (1) MAI, prin instituţiile de învăţământ proprii, asigură formarea continuă a poliţiştilor pentru dezvoltarea competenţelor profesionale ale acestora, conform nevoilor unităţilor de poliţie.
(2) Formarea continuă a poliţiştilor constituie garanţia creşterii competenţei profesionale a acestora, a randamentului în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi a discernământului în aplicarea legilor ţării şi a celorlalte acte normative, în vederea soluţionării oportune a problemelor complexe ce caracterizează activitatea acestora.
(3) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de tendinţele globale de evoluţie a societăţii româneşti, de dinamica procesului legislativ, cerinţele specifice unităţilor de poliţie şi nevoile reale de pregătire ale fiecărui poliţist.
(4) Formarea continuă constituie obligaţie de serviciu a fiecărui poliţist, aceştia poartă răspunderea pentru propria pregătire.
(5) Poliţistul poate urma programe de formare profesională continuă finanţate de către MAI şi organizate în afara acestuia, în ţară, cu aprobarea şefului direct de a participa la respectivul program de formare.
(6) Poliţistul poate fi trimis la programe de formare profesională în străinătate în interesul MAI, în condiţiile legii.
(7) Persoanele prevăzute la art. 9 alin. (3) pentru a obţine statutul de poliţist trebuie să urmeze un curs pentru iniţierea în carieră, organizat în condiţiile stabilite în Ghidul carierei poliţistului.
(8) Categoriile, formele, modul de desfăşurare şi durata programelor de formare profesională continuă a poliţistului în instituţiile de învăţământ ale MAI şi unităţile de poliţie, precum şi condiţiile de participare a poliţistului la programe de formare profesională în străinătate se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 12 - (1) În curriculele de învăţământ ale instituţiilor de învăţământ ale MAI se prevede, în primul an de studii, un curs de pregătire specifică sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în scopul asigurării serviciului militar activ în condiţiile prevăzute de Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ ale MAI care nu reuşesc trecerea cursului de pregătire specifică sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, le încetează raporturile cu unitatea de învăţământ fără plata cheltuielilor şcolarizării, şi se asigură echivalarea îndeplinirii serviciului militar activ potrivit prevederilor art. 3 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
ART. 13 - Pregătirea şi evoluţia profesională a poliţistului se stabilesc, în condiţiile prezentei legi, în Ghidul carierei poliţistului, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 2-a
Acordarea gradelor profesionale, încadrarea poliţiştilor la debutul în profesie, evaluarea performanţelor profesionale individuale şi a conduitei şi avansarea în gradele profesionale
ART. 14 - (1) Absolvenţilor cu diplomă de licenţă sau, după caz, cu diplomă ai instituţiilor de învăţământ prevăzute la art. 9 alin. (1), (2) şi (4), li se acordă grade profesionale potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi sunt încadraţi în structurile MAI.
(2) La absolvirea cu diplomă a instituţiei de formare iniţială a agenţilor de poliţie, absolventului i se acordă gradul profesional de agent de poliţie.
(3) La absolvirea instituţiilor de învăţământ superior cu diplomă de licenţă/echivalentă prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2) absolventului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie. Agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă ai Academiei de Poliţiei li se acordă gradul de inspector de poliţie.
(4) Persoanelor încadrate din sursă externă potrivit art. 9 alin. (3), după absolvirea cursurilor de formare profesională iniţială, li se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportată la atribuţiile din fişa postului, astfel:
a) la un stagiu de până la 5 ani – subinspector de poliţie;
b) la un stagiu între 5 – 12 ani – inspector de poliţie;
c) la un stagiu între 12 - 19 ani – inspector principal de poliţie;
d) la un stagiu de peste 20 ani – subcomisar de poliţie.
(5) Persoanelor transferate sau mutate potrivit art. 9 alin. (3) li se echivalează gradele militare sau profesionale deţinute anterior cu grade profesionale, în condiţiile prezentei legi.
Art. 15 – Data acordării primului grad profesional sau, după caz, data echivalării gradelor militare/profesionale cu grade profesionale reprezintă data dobândirii calităţii de poliţist şi data naşterii raporturilor de serviciu dintre poliţist şi MAI.
ART. 16 - (1) La acordarea primului grad profesional, persoana ce urmează să obţină calitatea de poliţist depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ a MAI, în cazul absolvenţilor prevăzuţi la art. 9 alin. (1) şi (4), respectiv a şefului structurii MAI în care are loc încadrarea, în celelalte cazuri, şi în prezenţa a doi poliţişti.
(2) Jurământul de credinţă are următorul conţinut: "Jur sa respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile tarii, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".
(3) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere.
(4) Jurământul de credinţă este semnat de către persoana care se încadrează ca poliţist şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ a MAI sau de şeful structurii MAI, precum şi de către poliţiştii asistenţi.
(5) Jurământul de credinţă se păstrează la dosarul personal al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
(6) Semnarea jurământului de credinţă presupune şi acordul implicit al poliţistului pentru testarea fidelităţii şi integrităţii sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condiţiile legii.
(7) Refuzul depunerii jurământului de credinţă, consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la alin. (1), atrage neacordarea gradului profesional şi îndepărtarea din poliţie din motive imputabile acestuia.
ART. 17 (1) În raport cu complexitatea atribuţiilor, poliţiştii se împart în două categorii specifice;
a) corpul ofiţerilor de poliţie – poliţiştii cu studii universitare de licenţă/echivalente, absolvite cu diplomă de licenţă/echivalentă ce sunt încadraţi pe funcţii de ofiţeri de poliţie.
b) corpul agenţilor de poliţie – poliţiştii ce sunt încadraţi pe funcţii de agent de poliţie.
(2) Încadrarea pe funcţii a poliţiştilor se efectuează în funcţie provenienţa acestora, nivelul studiilor deţinute, corespondenţa gradelor profesionale în condiţiile stabilite în Ghidul carierei.
(3) Gradele profesionale sunt trepte în ierarhia poliţiei, prin care o persoană ce obţine statutul de poliţist poate promova de la agent de poliţie până la gradul de chestor general de poliţie.
(4) Gradul profesional reprezintă recunoaşterea în plan profesional şi social a activităţii depusă de poliţist.
(3) Gradele profesionale ale poliţiştilor sunt:
I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
a) chestor general de poliţie;
b) chestor-şef de poliţie;
c) chestor principal de poliţie;
d) chestor de poliţie;
e) comisar-şef de poliţie;
f) comisar de poliţie;
g) subcomisar de poliţie;
h) inspector principal de poliţie;
i) inspector de poliţie;
j) subinspector de poliţie.
II. Corpul agenţilor de poliţie:
a) agent-şef principal de poliţie;
b) agent-şef de poliţie;
c) agent-şef adjunct de poliţie;
d) agent principal de poliţie;
e) agent de poliţie.
ART. 18 - Acordarea gradelor profesionale se face de către:
a) Preşedintele României, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor, pentru ofiţerii de poliţie propuşi pentru avansare la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie;
b) ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea şefilor structurilor MAI, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
c) şefii structurilor MAI, pentru agenţii de poliţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
Art. 19 - (1) După acordarea primului grad profesional poliţiştii sunt încadraţi ca debutanţi pe o perioadă de stagiu de 6 luni. Pe perioada de stagiu poliţistul este încadrat în funcţia de agent debutant, respectiv ofiţer debutant.
(2) În cazul personalului încadrat din sursă externă, prevăzut la art. 9 alin. (3) după absolvirea cursului de formare iniţială, aceştia obţin statutul de poliţist şi sunt încadraţi pe o perioadă de probă de 6 luni.
(3) Pe perioada de probă poliţistul este încadrat în funcţia corespunzătoare gradului profesional acordat, prevăzută cu cel mai mic coeficient de ierarhizare din statul de organizare. În perioada de absolvire a cursului de formare iniţială acesta va primii bursă lunară echivalentă cu salariul funcţiei de bază deţinute anterior înmatriculării.
(4) La expirarea perioadei de stagiu, respectiv de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie în raport de categoria din care face parte.
(5) Poliţistului declarat nepromovat la examenul de definitivare în profesie îi încetează de drept raportul de serviciu, cu excepţia ofiţerilor prevăzuţi la art. 9 alin. (4), care revin în corpul agenţilor de poliţie, cu gradul profesional deţinut anterior detaşării la instituţiile de învăţământ.
(6) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi poliţiştilor prevăzuţi la alin. (2), după promovarea examenului de definitivare în profesie.
(7) Perioada de stagiu şi cea de probă constituie vechime în serviciu. Perioada de stagiu/probă neurmată de definitivarea în profesie nu constituie vechime necesară pentru ocuparea unei alte funcţii publice.
(8) Organizarea şi desfăşurarea activităţii pe perioada de stagiu şi de probă, precum şi metodologia organizării şi desfăşurării examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(9) Poliţiştii prevăzuţi la alin. (2) şi (3) beneficiază de sprijinirea integrării socio-profesionale în unităţile în care sunt încadraţi şi sunt incluşi în programe de tutelă profesională, organizate în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 20 – (1) Gradele profesionale se acordă poliţiştilor dacă au îndeplinit stagiul minim în grad şi prin comportament şi rezultate obţinute dovedesc că merită acest lucru, prin avansare cu ocazia zilelor aniversare ale structurilor de poliţie, dacă acestea nu au fost stabilite, de ziua Poliţiei Române.
(2) Acordarea gradelor profesionale, prin avansarea poliţiştilor prevăzuţi la art. 71 alin. (3), se face cu ocazia zilelor aniversare ale armelor sau de Ziua Naţională.
(3) Pentru poliţiştii prevăzuţi la art. 22 alin. (2) acordarea gradelor profesionale se face în tot cursul anului.
ART. 21 - Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiaşi categorii se face în ordinea ierarhică a gradelor.
ART. 22 - (1) Pentru obţinerea gradului profesional următor trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) poliţistul să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;
b) poliţistul să fi fost evaluat în toţi anii stagiului minim în grad cu cel puţin calificativul „Bine”. Anii în care poliţistul nu a fost evaluat anual sau a obţinut un calificativ inferior celui de „Bine” nu intră în calculul stagiului minim în grad;
c) poliţistul să fi promovat examenul organizat pentru acordarea gradului profesional respectiv;
d) poliţistul să absolve un curs de capacitate profesională - numai pentru gradele profesionale de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie;
e) funcţia ocupată să fie prevăzută cu grad profesional superior celui deţinut.
f) să fi participat în perioada de stagiu la cel puţin o sesiune de pregătire organizată la nivelul unităţii, regional sau naţional, în funcţie de specificul activităţii şi nivelul ierarhic al funcţiei deţinute, în condiţiile prevăzute în Ghidul carierei.
g) să fie cunoscut cu un comportament corespunzător atât în unitatea de poliţie cât şi în societate;
(2) Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliţie, pentru agenţii de poliţie, respectiv gradul profesional următor, pentru ofiţerii de poliţie.
(3) Organizarea şi desfăşurarea cursurilor de capacitate profesională pentru obţinerea gradelor profesionale de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie şi agent-şef de poliţie şi a examenelor pentru obţinerea gradului profesional următor se stabilesc prin Ghidul carierei poliţiştilor.
(4) La încetarea raporturilor de serviciu poliţiştilor li se poate acorda gradul profesional următor dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1).
ART. 23 - Stagiul minim în gradele profesionale este:
I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
a) chestor şef de poliţie - 2 ani;
b) chestor principal de poliţie - 2 ani;
c) chestor de poliţie - 2 ani;
d) comisar-şef de poliţie - 3 ani;
e) comisar de poliţie - 6 ani;
f) subcomisar de poliţie - 5 ani;
g) inspector principal de poliţie - 5 ani;
h) inspector de poliţie - 5 ani;
i) subinspector de poliţie - 4 ani.
II. Corpul agenţilor de poliţie:
a) agent-şef de poliţie - 6 ani;
b) agent-şef adjunct de poliţie - 7 ani;
c) agent principal de poliţie - 5 ani;
d) agent de poliţie - 4 ani.
ART. 24 - (1) Performanţele profesionale individuale şi conduita poliţistului sunt evaluate anual, iar aprecierile se consemnează în evaluarea anuală de serviciu, cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător”, „Nesatisfăcător”.
(2) Nu vor face obiectul evaluării anuale poliţiştii aflaţi în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, concediu pentru creşterea sau îngrijirea copilului, concediu fără plată, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege în care raporturile de serviciu sunt suspendate, a căror prezenţă la serviciu, într-un an calendaristic, însumează o perioadă de până la 6 luni.
(3) Organizarea evaluării şi metodologia privind evaluarea anuală a poliţistului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 3-a
Încadrarea şi promovarea poliţiştilor în funcţii, categorii şi grade profesionale
ART. 25 - (1) Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional, clasă de salarizare şi coeficient de ierarhizare.
(2) În raport cu nivelul atribuţiilor, funcţiile de poliţist sunt funcţii de conducere şi funcţii de execuţie. Funcţiile de conduce pot fi ocupate numai de poliţişti cu excepţia funcţiilor administrative care pot fi ocupate şi de către alte categorii de personal.
(3) În raport cu complexitatea atribuţiilor, funcţiile de poliţist se împart în: specifice corpului agenţilor de poliţie şi specifice corpului ofiţerilor de poliţie.
(4) Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au, potrivit normelor de competenţe privind gestiunea resurselor umane aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(5) Promovarea poliţiştilor în funcţii de execuţie se realizează din treaptă în treaptă, la intervale de cel puţin trei ani, la propunerea şefului direct al poliţistului, pe baza competenţelor dobândite, evaluării activităţii şi comportamentului acestuia şi dacă funcţia pe care o ocupă poliţistul oferă posibilitatea acestui lucru.
(6) Promovarea poliţiştilor la eşaloanele superioare se face în ordinea ierarhică a acestora. Pot face obiectul promovării, în funcţii de execuţie, la eşaloanele superioare poliţiştii care în ultimii 5 ani cel puţin 3 calificative de „Foarte Bun”, nu au fost sancţionaţi disciplinar, au potenţial de dezvoltare profesională şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime ca poliţist:
a) 5 ani, pentru promovarea în funcţii de execuţie la inspectoratul judeţean de poliţie/similare şi gradul minim de inspector de poliţie, respectiv agent de poliţie;
b) 5 ani, pentru promovarea de la inspectoratele judeţene de poliţie/similare la inspectoratele generale şi gradul minim de inspector principal de poliţie, respectiv agent principal de poliţie.
c) 5 ani, pentru promovarea de la inspectoratele generale/similare în unităţile aparatului central al MAI şi gradul minim de subcomisar de poliţie respectiv agent principal de poliţie
(7) Pentru ocuparea unei funcţii dintr-un alt domeniu decât cel al pregătirii poliţistului, acesta trebuie să aibă în prealabil obţinute competenţele necesare îndeplinirii atribuţiilor unui alte specializări prin absolvirea unui curs de schimbare a profilului de activitate. Cursul se organizează în raport de nevoile unităţii de poliţie şi de opţiunile individuale, cunoştinţele, aptitudinile, abilităţile, experienţa şi motivaţiile profesionale şi personale ale poliţistului, în condiţiile stabilite prin Ghidul carierei.
(8) În caz de reorganizare ce presupune doar schimbarea nivelului ierarhic sau a denumirii funcţiei de execuţie, poliţiştii se numesc în noile funcţii dacă îndeplinesc cerinţele pentru ocuparea acestora.
(9) Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor sunt stabilite prin legislaţia privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
(10) Poliţistul poate fi numit, la solicitarea sau cu acordul acestuia, într-o funcţie inferioară gradului profesional pe care îl are.
ART. 26 - (1) Inspectorul general al Poliţiei Române este numit din rândul poliţiştilor cu grad minim de chestor de poliţie, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor, cu acordul partidelor parlamentare, prin decizie a primului-ministru, pe un mandat de 4 ani. Dacă partidele politice parlamentare nu ajung la nici un consens, acestea îşi pot manifesta acordul în termen de 5 zile de la propunerea publică adresată de ministrul administraţiei şi internelor. Dacă acestea nu se pronunţă în termenul menţionat se considerată că este un acord tacit. În cazul exprimării în termenul de 5 zile a dezacordului unui partid se reiau consultările până la ajungerea la un acord comun.
(2) Adjuncţii inspectorului general al Poliţiei Române, sunt numiţi sau confirmaţi în funcţie de inspectorul general al Poliţiei Române în termen de la 30 de zile de la preluarea funcţiei, pe un mandat de 4 ani.
(3) Funcţiile de conducere, cu excepţia celor prevăzute la alin (1) şi (2) se ocupă prin concurs sau, după caz, examen, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Se organizează examen dacă la împlinirea termenului de depunere a candidaturilor pentru concursul de ocupare a funcţiei de conducere este înscris un singur candidat care îndeplineşte condiţiile pentru participare la concurs.
(4) Pot participa la concursul sau examenul organizat pentru ocuparea unei funcţii de conducere vacante poliţiştii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt incluşi la data concursului în rezerva de personal corespunzătoare funcţiei vacante;
b) au absolvit cursul de pregătire managerială corespunzător funcţiei vacante;
c) îndeplinesc cerinţele din fişa postului;
d) au fost declaraţi „apt medical” şi „apt” la testarea psihologică organizată în acest scop.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), poliţistul care ocupă o funcţie de conducere poate fi numit, cu acordul său, într-o funcţie de conducere prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei deţinute, fără concurs sau examen, dacă îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute în fişa postului în care va fi numit, celelalte condiţii prevăzute de Ghidul carierei poliţiştilor şi dacă intervine una din următoarele situaţii:
a) postul ocupat a fost radiat ca urmare a reorganizării unităţii;
b) s-a dispus suspendarea actului de sancţionare sau reintegrarea în funcţia de conducere a poliţistului care a deţinut-o anterior prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă;
c) la încetarea detaşării;
d) la încetarea misiunii în străinătate, ori la întreruperea acesteia din motive neimputabile poliţistului.
e) la încetarea mandatului.
(6) Numirea poliţiştilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pentru un mandat pe o perioadă de 4 ani.
(7) Dacă la expirarea mandatului se constatată îndeplinirea criteriilor minime stabilite, la cererea poliţistului, acesta se numeşte în aceeaşi funcţie ori într-o funcţie de conducere vacantă similară cu cea deţinută, de acelaşi nivel ierarhic.
(8) În perioada mandatului, poliţistul poate participa la concursurile sau examenele pentru ocuparea primei funcţie de conducere superioare din ierarhia profilului de activitate, dacă are cel puţin un mandat îndeplinit în funcţia deţinută sau în alta similară şi este inclus în rezerva de personal pentru a ocupa o funcţie de acel nivel.
(9) Rezerva de personal cuprinde ofiţerii recrutaţi pe baza criteriilor meritocratice şi a posibilităţilor concrete de a avea o carieră ascendentă. Condiţiile ce trebuiesc să fie îndeplinite de poliţist pentru a fi inclus în rezerva de personal se stabilesc prin Ghidul carierei
(10) În situaţia reorganizării unităţii sau subunităţii de poliţie ce presupune doar schimbarea nivelului ierarhic sau a denumirii, poliţiştii care ocupă funcţii de conducere se numesc în noile funcţii dacă îndeplinesc cerinţele pentru ocuparea acestora.
(11) În situaţia reorganizării unităţii sau subunităţii prin comasarea sau absorbţia unor structuri, noile funcţii de conducere se ocupă:
a) prin concurs, la care participă poliţiştii ce au condus structurile cu acelaşi nivel ierarhic comasate, dacă îndeplinesc cerinţele pentru ocuparea acestora;
b) de către poliţiştii cu funcţiile cele mai mari, dacă îndeplinesc cerinţele pentru ocuparea acestora, în situaţia absorbţiei.
CAPITOLUL III
Drepturile, obligaţiile, interdicţiile, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi incompatibilităţile poliţistului
SECŢIUNEA 1
Drepturile poliţistului
ART. 27 - (1) Categoriile de drepturi de care beneficiază poliţiştii sunt:
a) drepturi generale. Se acordă în considerarea activităţii prestate de poliţişti pentru şi sub autoritatea MAI;
b) drepturi profesionale. Se acordă în considerarea particularităţilor raporturilor de serviciu ale poliţiştilor;
c) drepturi compensatorii. Se acordă pentru diminuarea sau eliminarea consecinţelor riscurilor deosebite ale profesiei de poliţist, precum şi pentru compensarea obligaţiilor, a interdicţiilor, a restrângerii unor drepturi sau libertăţi şi a incompatibilităţilor impuse de profesia de poliţist.
(2) Drepturile generale ale poliţiştilor sunt:
a) salariu lunar acordat în condiţiile prevăzute de legislaţia unitară a salarizării personalului plătit din fonduri publice;
b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) concedii medicale pentru: incapacitate temporară de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 3 ani, creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;
e) facilitarea urmării unor cursuri sau programe de reconversie profesională, în condiţiile prezentei legi.
(3) Drepturile profesionale ale poliţiştilor sunt:
a) uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
b) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
c) bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) locuinţa de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;
e) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;
f) indemnizaţie pentru chirie, în condiţiile prevăzute de prezenta lege;
g) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
i) portul permanent al armamentului din dotare în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
j) păstrarea armamentului dobândit personal sau ca recompensă, în condiţiile legii, şi după data încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului, în aceleaşi condiţii care au fost atestate prin permisul de armă deţinut la acea dată;
k) conferirea de ordine şi medalii, potrivit legii.
(4) Drepturile compensatorii ale poliţiştilor sunt:
a) asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
b) instalarea unui sistem de alarmă la domiciliul sau la reşedinţa poliţistului;
c) supravegherea prin intermediul mijloacelor audio-video;
d) plasarea într-o reşedinţă temporară.
(2) Membrii familiei poliţistului beneficiază de măsurile prevăzute la alin. (1) dacă locuiesc împreună cu acesta.
(3) Măsurile prevăzute la alin. (1) se iau, cu acordul poliţistului, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Fondurile băneşti necesare pentru realizarea acestor măsuri se asigură din bugetul de stat prin bugetul MAI.
ART. 33 - Poliţistului care, urmare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare. Metodologia de acordare a despăgubirilor se reglementează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 34 - Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
b) decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în alta localitate.
ART. 35 - (1) Soţul sau soţia poliţistului mutat în interesul serviciului în altă localitate ori împuternicit pe o funcţie de conducere în altă localitate beneficiază de o indemnizaţie lunară de întreţinere de până la 50% din salariul de bază, în situaţia în care a fost încadrat/încadrată în muncă, nu obţine venituri din desfăşurarea de activităţi independente autorizate, profesii liberale sau dividende şi şi-a întrerupt activitatea datorită mutării.
(2) Indemnizaţia lunară de întreţinere se acordă persoanei prevăzute la alin. (1) până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri de către aceasta, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) De indemnizaţia lunară de întreţinere şi în condiţiile prevăzute la alin. (2) beneficiază şi soţul/soţia poliţistului mutat în interesul serviciului în altă localitate care era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după încetarea plăţii ajutorului de şomaj.
(4) Cuantumul compensaţiei indemnizaţiei lunare de întreţinere şi condiţiile de acordare şi sistare se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 36 - Copiii poliţistului decedat în timpul şi din cauza serviciului, care nu îndeplinesc condiţiile de studii necesare pentru încadrare directă, pot fi înmatriculaţi, la cerere, la instituţiile de învăţământ postliceale ale MAI, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
b) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului, pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor;
c) acordarea de protecţie specială, în condiţiile prevăzute de prezenta lege;
d) acordarea unor drepturi membrilor familiei poliţistului, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
ART. 28 – Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
ART. 29 - (1) Poliţistul care nu deţine, în folosinţă gratuită sau în proprietate, nici el şi nici soţul/soţia sa, o locuinţă ce satisface exigenţele minimale prevăzute de Legea nr. 114/1996 privind locuinţele, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în localitatea în care îşi are sediul unitatea la care a fost numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului, beneficiază pentru o perioadă cumulată de maxim 10 ani pe parcursul carierei de o indemnizaţie lunară de până la 50% din salariul de bază, denumită în continuare indemnizaţie de chirie.
(2) Poliţistul beneficiază de indemnizaţia de chirie în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (3) lit. d).
(3) Indemnizaţia de chirie nu se acordă poliţiştilor care şi-au cumpărat locuinţa de serviciu în condiţiile Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Nu beneficiază de indemnizaţia de chirie poliţistul care a înstrăinat o locuinţă proprietate personală, el sau soţul/soţia acestuia, în localitatea în care îşi are sediul unitatea la care este numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului şi nici acela al cărui soţ beneficiază de o formă de sprijin pentru folosirea/închirierea/achiziţionarea/construirea unui spaţiu locativ.
(5) Poliţistului mutat la cerere în altă localitate decât cea în care beneficia de un spaţiu locativ ori de indemnizaţia de chirie în condiţiile alin. (1) nu i se acordă indemnizaţia de chirie.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), beneficiază de indemnizaţia de chirie poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care a înstrăinat o locuinţă proprietate personală anterior numirii în prima funcţie sau mutării.
(7) Indemnizaţia de chirie se acordă, în condiţiile aplicării în mod corespunzător a prevederilor alin. (1) – (6), şi poliţistului împuternicit într-o funcţie de conducere în altă localitate decât cea în care îşi are sediul unitatea în care este încadrat.
(8) Metodologia de acordare şi sistare, precum şi cuantumul indemnizaţiei de chirie se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ART. 30 - În sensul prevederilor prezentei legi, familia poliţistului cuprinde soţul/soţia şi copiii, precum şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.
ART. 31 - (1) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea MAI.
(2) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea MAI, beneficiază de respectivele facilităţi în condiţii stabilite prin ordin al ministru
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii