Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:43 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Povestea banilor falşi aşa cum o spune fostul ziarist Marius Fătu

ro

20 Feb, 2012 19:10 3391 Marime text
fatu.jpg Timp de doua zile presa locala dar si cea centrala a mediatizat un caz aparut la Constanta, caz in care era implicat un fost ziarist, prins cu moneda falsa la iesirea din tara prin Punctul de Trecere Frontiera Vama Veche. Aproape fara exceptie toate redactiile au spus ca fostul ziarist a fost capturat avand asupra sa 60 000, 70 000 sau chiar 80 000 de euro falsi. Au fost redactii care au scris ca acesti bani au fost descoperiti, de fapt, la domiciliul fostului ziarist. Indiferent de locatia unde s-au gasit banii toata lumea a scris ca banii erau falsi. Sunt Marius Fatu si sunt fostul ziarist implicat in acest caz. Dorinta mea este sa clarific lucrurile. Puteti lua demersul meu un drept la replica pe care il solicit dar totodata poate fi si povestea unei intamplari nefericite (din perspectiva mea cu siguranta este asa) despre ce inseamna cu adevarat expresia lipsita cumva de esenta: „mijloace specifice” ale politiei sau ale altor organe de cercetare. Pe data de 14 februarie 2012 sau ca sa fie poate si mai clar, de ziua Sfantului Valentin, am fost depistat in Punctul de Trecere al Frontierei Vama Veche, avand asupra mea suma de 19800 de euro. Am avut si lei la mine dar amanuntul acesta nu este concludent in acest caz. Acesti bani au fost declarati verbal in fata unui ofiter al politiei de frontiera. Cunosteam faptul ca legislatia nu-mi permite sa ies cu o suma, in cash, mai mare de 10 000 de euro dar eram oarecum comfuz legat de momentul in care se intampla acest lucru, mai exact nu stiam daca interdictia este la iesirea din tara sau la iesirea din zona tarilor aflate in Comunitatea Europeana. Pun pariu ca multi dintre dumneavoastra nu stiu nici ei acest lucru. Nu doream sa risc sa-mi fie confiscati banii asa ca i-am declarat, considerand ca se va găsi o soluţie pentru rezolvarea problemei. Banii au fost totusi retinuti iar cand am aruncat o privire pe procesul verbal care se intocmea am observat ca politistul specificase ca am declarat doar 9000 de euro. Imediat am contestat informatia si am solicitat chiar o mentiune personala pe procesul verbal pentru a rectifica situatia. Mi s-a comunicat ca nu este nici o problema pentru ca totul a fost filmat si se va putea dovedi cum s-au petrecut lucrurile. Absolut toate bancnotele au fost inregistrate dupa serie, intr-o actiune care a durat mai multe ore. Ingrijorat de faptul ca banii imi vor fi confiscati am solicitat asistenta unui avocat. Era inca o ora decenta sa pot suna. Mi-a fost luat telefonul si nu am avut decat sa astept. Foarte tarziu, procesul verbal a fost incheiat si am fost transportat intr-o masina a Biroului de Combatere a Crimei Organizate, catre sediul acestora. Banii retinuti erau, comform procesului verbal, suspecti de a fi contrafacuti. Nu am crezut acest lucru deoarece eu personal schimbasem multi dintre ei din lei in valuta. Nu sunt un specialist in depistarea banilor falsi dar chiar asa, toate oficiile de schimb din Constanta sa distribuie bani falsi nu credeam. Desi seriozitatea politistilor ma speria si ma gandeam ingrijorat daca nu cumva o bancnota doua din fisicul meu nu ar putea fie false, pe principiul, stiu ei ceva altfel nu se ajungea aici. Sosit in sediul politiei am avut senzatia initiala ca sunt abandonat. Am stat ore fara sa se intample aparent nimic. Era noapte de-a dreptul si abandonasem ideea de a suna dupa un avocat desi insistasem pana atunci, in mod repetat, sa fiu asistat de un aparator. Am fost ziarist pentru mult timp dar niciodata nu am cunoscut amanuntele unei astfel de actiuni de cercetare a unui suspect. Nu stiam ce trebuie sa fac sau cum sa reactionez. Mi s-a spus ca nu am nevoie de avocat. Am asteptat alaturi de cate un politist, niciodata nesupravegheat, barfind cate in luna si in stele. Eu sunt aproape orb ca sa spun asa si nu mint, dioptriile sunt dovada. Fara ochelari si singur nu intru nici macar intr-un local, constient fiind ca-mi va fi imposibil sa citesc nota de plata. Din fericire aud foarte bine, existand probabil o lege a compensarii care atunci cand iti ia un simt, altul se dezvolta. Sotia mea este surda dar iti poate citi pe buze si de la mai bine de 100 de metrii. Am auzit discutii in incaperile vecine despre inregistarea discutiilor cu mine si am inteles ca dialogul nevinovat dintre mine si diversii ofiteri de la Crima Organizata era de fapt desfasurarea anchetei pe care eu o asteptam. Am raspuns sincer la tot ce m-au intrebat indiferent de subiect. Se plangeau de lipsa banilor, de vremurile grele si conditiile de munca improprii…de faptul ca nu mai bat suspectii ca pe vremuri, de frigul din sediu, frig pe care il simteam si eu si la propriu si la figurat. Spre dimineata am reluat discutia legata de solicitarea unui avocat si intr-un final mi-a fost adusa o foaie de hartie sa pot solicita, in scris, un avocat. Au mai durat cateva ore pana cand mi s-a permis sa dau un telefon in cautarea unui avocat. Primul avocat care mi-a venit in minte era o cunostinta mai veche despre care stiam ca se ocupa de cazuri penale si care avea cunostinte printre ofiterii de la Crima Organizata. M-am gandit ca odata ce-i cunoaste va fi mai usor. In trecut imi mai spusese cate o informatie doua despre lucruri din activitatea politistilor de la Crima Organizata. Am fost si am ramas ziarist in sinea mea si probabil asa voi muri. Curiozitatea va fi mereu o slabiciune maxima a mea. La ora 4;23 dimineata l-am sunat si spre surprinderea mea a raspuns. Imi amintesc acum ca mai sunasem un avocat dar acesta nu raspunsese. El a raspuns si in discutia scurta dintre noi am inteles ca se imbraca si vine cat poate de repede. Cumva ma simteam usurat ca vine cineva care sa ma apere, care sa intrebe in locul meu si sa primeasca raspunsuri la intrebari la care eu nu primisem nici un raspuns de la politisti. Avocatul a sosit in trenning daca imi aduc bine aminte, oricum o tinuta sport si dupa o discutie privata cu politistii a venit la mine sa-mi spuna ca sunt cercetat pentru detinere de moneda falsa si ca e grav, riscand pana la 12 ani de inchisoare. Am crezut ca raman fara aer in momentul acela. Am considerat ca venise raspunsul specialistilor de la Banca Nationala, unde mi s-a spus ca au fost trimisi banii, si ca acestia au stabilit ca acestia sunt falsi. Abia acum am aflat faptul ca politistii au plimbat banii mei la mai multe sedii de banca din Constanta si absolut toate au confirmat autenticitatea bancnotelor. Nu-mi puteam imagina cum de erau falsi toti dar am inteles ca este grav de tot. Am negat ca banii sunt falsi subliniind ca, daca totusi sunt, eu habar nu am avut. Avocatul mi-a spus sa vorbesc cu el cat se poate de sincer sa stie exact ce are de facut. Am fost cat se poate de sincer, privindu-l ca pe dumnezeu, sperand sa ma scape din necazul acesta. M-a intrebat daca la domiciliul meu mai am bani falsi. Am repetat ca banii nu pot fi falsi si ca sunt toti banii mei dar ca la domiciliu am o multime de alte prostii adunate dar in nici un caz bani falsi. Eram coplesit de situatie si-mi venea sa mor. Avocatul a iesit din nou, a purtat o discutie scurta cu politistii din biroul alaturat, a revenit langa mine si mi-a spus ca regreta dar nu ma poate reprezenta. Auzisem insa cand le recomanda politistilor sa procedeze la perchezitie. Nu am insistat, mi-a cerut 2000 de euro pe loc stiind ca nu am nici un ban la mine si-a cerut scuze si a plecat. Inregistrarile audio ale celor de la politie ar putea dovedii adevarul spuselor mele. Mi-a sunat telefonul si celalalt avocat pe care il sunasem si nu-mi raspunsese mi-a spus ca vine sa ma reprezinte. Avocatul meu, Marius Vutcovici a sosit si fara ezitare a inaintat politistilor un document care odata semnat ii conferea statutul oficial de aparator al meu. A urmat perchezitia, actiune care a durat foarte mult timp. Initial mi-am luat masina, aceasta a fost controlata si ea. Am mers chiar la supermarketul Grand pentru ca politistul care ma insotea sa-si ia tigari. Am asteptata cuminte la volan ingrijorat ca ofiterul nu mai apare gandindu-ma ca acum urmeaza sa fiu acuzat ca am fugit de sub escorta. Adunasem peste 50 de ore de nesomn ( nu dormisem nici cu o seara inainte)simteam ca trebuie sa dorm dar era imposibil sa-mi opresc gandurile. In timpul perchezitiei nu mi-a mai pasat de nimic, am stat intr-una din camere, intins, sperand sa adorm. Adusesera un martor si perchezitionau, puteau face orice, nu-mi mai pasa. Erau foarte multi politisti. Din cand in cand ma mai intrebau cate ceva iar eu raspundeam incercand sa fiu cat se poate de amabil si sincer. Seful celor de la Crima Organizata m-a intrebat despre un eveniment petrecut cu ceva vreme in urma. I-am raspuns ca stiu despre ce este vorba specificand inclusiv numele implicat in caz. Era o informatie confidentiala dar eu o stiam. Mi-o spusese la un moment dat avocatul vorbaret care acum mi-a inselat increderea. Spre surprinderea mea, dupa perchezitie, la sediul lor, am semnat pe sigiliile puse pe ce luasera de la locuinta si am fost lasat sa plec. A doua zi la ora 11:00 urma sa fiu prezent la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta. Trecusera bine 24 de ore de cand eram in custodia lor. Imi propusesem sa dorm dar a fost greu, in conditiile in care capul imi vuia de intrebari asa ca nu am dormit. Odata ajuns la Parchet am avut de asteptat cateva ore pana sa intram, eu si avocatul. Nu a contat prea mult intarzierea, odata inceputa ancheta eram bucuros ca pot vorbi, hotarat sa fiu cat se poate de sincer si sa explic tot ce se poate explica. Nu stiam ce si cum urmeaza a se intampla lucrurile asa ca nu am facut decat sa raspund intrebarilor puse. Mi s-a parut totul foarte scurt. Ca ziarist am asteptat de nenumarate ori in fata Parchetului finalizarea unor audieri si aproape intotdeauna acestea durau ore intregi, multe ore. Procurorul a scris 6 pagini. Am observat ca din cele sase numerotate lipseste una, cred ca pagina trei. Am facut aceasta observatie verbal, am semnat si am asteptat decizia. Nu stiu daca are importanta pagina lipsa dar cat de tare poate conta ceva, in conditiile descrise. Decizia a venit repede si a fost aceea de a fi retinut pentru 24 de ore urmand ca a doua zi sa se faca propunerea de a fi arestat preventiv pentru o perioada de 29 de zile. Am plecat direct catre arestul IPJ Constanta. A durat destul de putin, dezbracat, controlate hainele, imbracat, lasat fara sireturi, curea, ceas, portofel etc, o patura, un cearşaf, o perna in brate si inchis in celula 7 daca nu ma insel. Nu mai eram Fatu Teodor Marius, eram numarul 13. Sunt sigur ca zambiti, si eu am zambit in ciuda situatiei. Inca o noapte alba, inca 24 de ore lipsit de libertate. Am fost inchis alaturi de un tanar director de firma. Il cunosteam si am fost surprins sa-l gasesc acolo. Se numeste Adrian Nikitas Simion si este directorul SC Callatis Therm SA. Tanarul era arestat preventiv pentru 15 zile fiind acuzat de santaj. Este cunoscut scandalul de la Mangalia, unde locuitorii nu au caldura in locuinte. Vinovatul a fost gasit in persoana directorului firmei care incalzeste localitatea. Acesta este acuzat de santaj deoarece a solicitat primariei contravaloarea serviciilor prestate. S-a stabilit ca actiunea sa este santaj deoarece in Mangalia nu este caldura pentru ca el a oprit-o. Nimeni nu s-a gandit ca in Mangalia nu este caldura deoarece Primaria nu si-a platit facturile iar societatea nu mai are banii sa cumpere combustibil. Ma rog, este povestea lui dar este extrem de interesant sa-i citeasca cineva mandatul pentru ca este foarte elocvent. A doua zi imi expira ordonanta de retinere deci era cumva contracronometru sa fiu prezentat in timp util in fata unui complet de judecata. S-a intarziat putin si aici si am fost pus in situatia de a fi un om liber inainte de decizia doamnei judecator, presedinte de sedinta. Sora si sotia mea erau prezente la Tribunal asa ca mi-am petrecut „libertatea” in compania familiei, asteptand decizia care m-ar fi tinut sau nu in arest. Poate ca un infractor sadea ar fi profitat de acest ragaz dar eu nu am considerat asa. In fata doamnei judecator am tinut sa dau inca o declaratie considerand ca intrebarile procurorului nu au fost suficiente, cu gandul cumva si la pagina aceea care lipsea. In final s-a stabilit ca pot fi judecat in stare de libertate si iata-ma scriind aceste randuri. Apelul Parchetului ma poate arunca din nou in arestul IPJ Constanta, nu-mi fac nici o iluzie desi iata-ma ca sunt prezent, nu fug nicaieri, nu ma ascund, colaborez desi acum am indoieli serioase legate de modul de lucru al politistilor si cel putin al unui avocat. In timpul sedintei procurorul m-a intrebat folosind stenogramele unor convorbiri telefonice despre o pulbere de relief pe care doream sa o achizitionez. Am si cumparat-o si este si ea in custodia politiei. Este o pulbere de ceara folosita in decoratiuni. Un produs care se imprastie pe o coala de hartie pe care ai scris sau desenat ceva, aceasta se fixeaza pe zonele umede si cu ajutorul unui feohn, o topesti. Efectul obtinut este unul artistic, in acest fel realizandu-se artizanal felicitari sau alte produse de acelasi gen. Era un produs cumparat pentru fiica mea. Aceasta intrebare insa mi-a confirmat ca telefonul meu era ascultat. Am vorbit nenumarate lucruri la telefon si bune si rele si minciuni si adevaruri, totusi, acum ma gandesc in ce masura imi pot construii o aparare buna in conditiile in care telefonul imi este ascultat. Dialogul meu cu avocatul spre exemplu. Tot ce vorbesc cu familia, lucruri intime sau nu. Sentimentul este unul de nesiguranta totala si nu este placut deloc. Asociez gestul cu sentimentul pe care il simte o persoana victima a unui viol. Nu cred ca sunt periculos nu cred ca reprezint pericol public, abia daca am peste 70 de kg la o inaltime de 178 cm, am 42 de ani si sunt „chior” ca o cartita. Nu stiu daca este corect sa fiu privat de somn atat de mult timp sau sa fiu retinut atat de mult timp. Nu stiu nici macar ce inseamna „mult” intr-o astfel de situatie. Stiam ca pot cere un avocat indiferent de situatie si moment dar am reusit sa am unul dupa lungi insistente. Doi avocati daca stau sa-l numar si pe cel care a colaborat magistral cu politia. Nu cred ca este legal ce a facut dar nu ma pronunt inca intr-un mod categoric. Daca mi-au fost inregistrate convorbirile, in mod sigur si convorbirea cu el este acolo. Nu stiu daca am fost victima unor abuzuri sau asa se procedeaza in mod uzual si legal in astfel de anchete. Stiam ca imi este garantat dreptul la aparare dar acum am mari indoieli ca definitia mea legata de acest termen „dreptul la aparare” are acelasi sens cu cel al politistilor. Habar nu am cum sa dovedesc tot ce am scris in conditiile in care am fost singur si nu cred ca exista cineva care sa-mi confirme spusele. Ma bazez numai pe faptul ca intreg dialogul meu din sediul politiei a fost inregistrat audio si astfel pot dovedi ca nu mint. Nu mi-am permis sa vorbesc deloc despre amanuntele din dosar considerand ca nu sunt elocvente in situatia data. Niciodata insa lucrurile nu sunt albe sau negre si cred ca o expresie auzita la un moment dat, nu-mi aduc aminte imprejurarea spunea despre justitie ceva de genul ca e mai bine sa-ti scape cativa vinovati decat sa inchizi sau sa condamni un singur nevinovat. Este foarte posibil ca in momentul in care cititi aceste randuri eu sa fiu arestat preventiv si va spun cu mana pe inima ca oricine ajunge acolo nu va mai putea gandi corect, nu se va mai putea gandi daca este sau nu vinovat va fi indobitocit de sistem, ingenuncheat si va murii cu dreptatea in mana(atunci cand o are sau crede ca o are) In toata aceasta perioada nu am reusit sa mananc nimic acesta fiind un gest reflex la cele intamplate. Nu s-a chemat refuz de hrana desi acum mi-e usor sa-i inteleg pe cei care au protestat in acest mod impotriva arestului preventiv. Acum, gandind la rece il consider sigura forma de protest impotriva unei masuri abuzive de cele mai multe ori. Citeam ca au murit oameni in urma acestui gest de protest si consider ca au scapat onorabil dintr-o situatie fara iesire. Nu poti lupta impotriva sistemului dar poti refuza sa te supui lui protestand in acest mod. Nu-mi vine nimic altceva in cap in acest moment dar este cat se poate de firesc sa incerc sa ma apar din toate puterile, intr-un mod civilizat si legal impotriva oricarei forme de abuz, indiferent de unde vine. Cel mai greu mi-a fost sa-i explic fiicei mele de 11 ani despre acesta situatie si sa incerc sa o pregatesc pentru ce ar putea urma. Acest lucru nu-l poti face fara lacrimi in ochi indiferent cat de tare ai fi si doare mai tare ca orice. In final, familia se dovedeste a fi cel mai de pret bun pe care il ai, pacat ca de multe ori uitam sau nici macar nu realizam acest lucru decat atunci cand esti obligat sa judeci real ce anume vrei intr-adevar de la viata. Deocamdata atat pot povestii despre aceasta intamplare. Cert este ca nu am fost depistat cu bani falsi, nu am produs bani falsi. Visul meu este sa am propria revista sa am propria tipografie, sa pot produce si distribuii independent presa scrisa. Tipografia mea este un Heilderberg Quickmaster, utilaj pe care nu poti produce bani contrafacuti indiferent cat ti-ai dorii. Un tipograf ar putea confirma acest lucru. O tipografie clasica lucreaza cu puncte raster si in patru culori de cele mai multe ori. Banii se fac altfel, nu este cazul sa explic foarte multe. Cernelurile gasite in posesia mea sunt cerneluri tipografice de toate felurile. Absolut tot ce s-a gasit este achizitionat cu factura,importurile au trecut prin vama si unde a fost cazul am platit si taxe si mi-a fost incasat si TVA-ul si fiecare furnizor in parte poate confirma. De asemenea au fost luate si consumabilele obisnuite ale acestei tipografii, filmele si cauciucurile abia cumparate. Intreaga situatie pentru mine este deocamdata comfuza si mi-e greu sa inteleg pe de-antregul acest mecanism total diferit de ce-mi imaginam ca stiu. Un prim efect al celor scrise pana acum in presa a fost acela ca o vanzatoare de la statia peco unde am alimentat cu combustibil s-a uitat lung la bancnota intinsa de mine. Tot astazi m-am prezentat la posta pentru a ridica un colet comandat cu ceva timp in urma. Pachetul contine un medicament sau produs farmaceutic, cum doriti sa-i spuneti, menit sa ma ajute sa castig in greutate. Am aflat ca acesta a fost ridicat de politie. Evident acestea sunt cele mai minore lucruri cu care urmeaza sa ma confrunt. Se pare ca nu mai am nici un drept. Daca imi va fi permis si sunteti interesati promit sa va tin la curent cu toate amanuntele acestui caz. Urmeaza sa dau explicatii pentru fiecare obiect ridicat de politisti si asta voi face. Respect intocmai toate conditionarile impuse pentru a putea fi judecat in stare de libertate. Daca-mi va fi interzis sa ma adresez presei o voi face si pe asta, imi pare rau.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • daniel coman 20 Feb, 2012 17:46 am fost si eu arestat 30 de zile.si ziaristii ca dl fatu deja ma condamnasera.sa vada si el cum este .si sa vedem daca intradevar este nevinovat. eu chiar am fost achitat..
  • Mishu 20 Feb, 2012 17:04 In lunga sa poveste , zice la un moment dat ca i-a cumparat fiicei sale in varsta de 11 ani , niste "pulbere in relief" ca sa faca felicitari artizanale... Chiar asa , este un copil supra dotat ?!? In prima zi , s-a spus ca s-au gasit si niste matrite pentru euro si mostre de euro contrafacuti , despre care nu ne spui nimic daca e sau nu adevarat!!!