Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
23:34 28 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Potrivit Curții Constituționale a României Magistratul care verifică netrimiterea în judecată, incompatibil să judece cauza în fond sau apel

ro

16 Jul, 2015 22:15 1033 Marime text
 
Plenul Curții Constituţionale a României (CCR) a admis excepţia de neconstituţionalitate privind articolul 3 alineatul 3 din Codul de procedură penală, conform cărora "în desfăşurarea aceluiaşi proces penal, exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare, cu excepţia celei prevăzute la alin. (1) lit. c) (funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată, n.r.), care este compatibilă cu funcţia de judecată". În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că este neconstituţională soluţia legislativă conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată.
Curtea a arătat că, potrivit articolului 64, alineatele 5 şi 6 din Codul de procedură penală, judecătorul care a participat la soluţionarea plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu poate participa în aceeaşi cauză la judecata în fond sau în căile de atac.
Astfel, magistratul care verifică legalitatea netrimiterii în judecată este incompatibil să şi judece cauza în fond sau în apel.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Secţia penală a Judecătoriei Satu Mare.
Tot joi, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 223 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora: "Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică".
În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "o infracţiune de trafic de stupefiante" din cuprinsul dispoziţiilor articolului 223 alineatul 2 din Codul de procedură penală este neconstituţională.
Curtea a reţinut că arestarea preventivă este o măsură privativă de libertate, executată într-un centru de detenţie. Astfel, reglementarea de către legiuitor a acestei măsuri nu se poate realiza decât cu asigurarea tuturor garanţiilor specifice dreptului la un proces echitabil, prevăzut la articolul 21 alineatul 3 din Constituţie, precum şi a standardelor de calitate a legii, respectiv claritatea şi previzibilitatea, consacrate de articolul 1 alineatul 5 din Constituţie, precum şi de principiul legalităţii procesului penal, prevăzut la articolul 2 din Codul de procedură penală.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Secţia penală a Tribunalului Sălaj.
Argumentaţiile reţinute în motivările soluţiilor pronunţate de Plenul CCR vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial.
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii