Percheziţii în Londra, Germania, SUA şi Republica Dominicană Descinderi au loc şi în Constanţa. Sunt vizaţi carderi! (video)

85 de percheziții domiciliare sunt efectuate, simultan, în această dimineață, dintre care 78 în România, precum şi în Anglia-Londra, Germania, SUA şi Republica Dominicană, pentru probarea activității infracționale a membrilor unor grupări infracționale organizate, specializate în infracțiuni informatice – skimming.

Grupările vizate de către acţiunea D.I.I.C.O.T. sunt constituite din peste 100 de persoane, iar liderii au fost identificaţi ca fiind Gheară Constantin, zis Tică, 53 de ani, Ursu Romeo, zis Boenică,  45 de ani, Ghiuri Lucian zis Piticu, 45 de ani,  şi Şerban Relu, 57 de ani.
   
Pentru documentarea, probarea şi tragerea la răspundere penală a suspecților, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești, sub coordonarea D.I.I.C.O.T. - Structura Centrala și a Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – I.G.P.R., la data de 28 martie a.c., desfășoară o acţiune cu efective mărite, pe plan naţional şi internaţional (STORM – codificare EUROPOL).

Sunt efectuate 78 de percheziţii domiciliare în România, astfel: 22 în municipiul Bucureşti şi județul Ilfov, 15 în județul Vâlcea, 7 în județul Olt, 3 în județul Constanţa, 4 în județul Vrancea, 4 în județul Cluj, 3 în județul Hunedoara, 4 în județul Galaţi, 3 în județul Satu Mare, 2 în județul Brăila, 1 în județul Braşov, 4 în județul Sălaj, 1 în județul Iaşi, 1 în județul Neamţ, 2 în județul Suceava, 1 în județul Bihor și 1 în județul Giurgiu.

În același timp, în baza cererilor de comisii rogatorii, se efectuează simultan percheziții în străinătate, unde o parte dintre suspecții români au reședința și dețin sisteme informatice, echipamente skimming, aparatură de contrafacere de carduri, carduri falsificate, înscrisuri sau alte bunuri folosite la comiterea infracțiunilor, respectiv în Anglia, Londra, Germania, S.U.A. şi Republica Dominicană.

Au fost emise și se pun în aplicare 70 mandate de aducere faţă de suspecţi.

La acţiune participă poliţişti din cadrul B.C.C.O. Piteşti, I.G.P.R. – D.C.C.O, B.C.C.O. Bucureşti, S.C.C.O. Vâlcea, S.C.C.O. Giurgiu, Brigăzile C.C.O. Oradea, Braşov, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Craiova, Suceava, Serviciile C.C.O. Brăila, Hunedoara, Neamţ, Olt, Sălaj, Satu Mare, Vrancea, specialişti criminalişti, poliţişti din cadrul Direcţiei Poliţiei Rutiere, I.P.J. Argeș și jandarmi. În cauză, s-a beneficiat de suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale - I.G.P.R., S.R.I. și D.I.P.I..

În cadrul centrului de comandă sunt prezenţi reprezentanţi ai EUROPOL – EC3 (Centrul European Cybercrime).

De asemenea, acţiunea a fost sprijinită de Biroul F.B.I. din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, agenţi F.B.I. din SUA, New York, Biroul Secret Service din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, reprezentanţi BKA Wiesbaden – Germania, investigatori din cadrul DCPCU Londra şi EUROJUST, precum şi cu autorităţi din Marea Britaniei, Spaniei, Elveţiei şi Portugaliei.

În fapt, poliţiştii B.C.C.O. Piteşti - Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, au stabilit faptul că, din anul 2011, pe raza municipiului București și a 22 de județe, respectiv Vâlcea, Olt, Satu Mare, Hunedoara, Constanţa, Bacău, Ialomiţa, Sibiu, Sălaj, Timişoara, Vrancea, Vaslui, Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Covasna, Galaţi, Ilfov, Iaşi, Giurgiu, Piatra Neamţ, precum şi în străinătate, în 17 țări, respectiv în S.U.A., Republica Dominicană, Mexic, Columbia, Iordania, Ecuador, Japonia, Nepal, Marea Britanie, Italia, Germania, Austria, Elveția, Spania, Portugalia, Franța şi Ucraina, acţionează 7 grupuri infracţionale organizate, formate din aproximativ 100 de membri, cu legături între ele, cu roluri bine determinate şi ierarhizate, ce săvârşesc infracţiuni cu instrumente de plată electronice (skimming, carding - tranzacţionare ilicită şi/sau utilizare frauduloasă de informaţii furate privind cardurile de credit, falsificarea de carduri, retrageri/plăţi frauduloase de numerar).

Prejudiciul total estimat este de aproximativ 2 milioane de euro.

Victimele infracţiunilor sunt persoane fizice/juridice din Germania, Spania, Portugalia, Anglia, Elveţia, Austria, Franţa, Lituania, SUA.

Suspecţii îşi desfăşurau activitatea ilicită atât în România, cât şi în străinătate, astfel:

În România organizau activitatea infracţională, fiind implicate persoane cu trecut infracţional, în special infracţiuni judiciare, care, prin poziţiile pe care le ocupă în mediile respective, reuşesc să atragă fonduri, să asigure protecţie, anonimat, să îngreuneze descoperirea lor de către anchetatori şi să asigure desfăşurarea activităţilor ilicite în condiţii cât mai bune, pentru obţinerea unui profit rapid. De asemenea, fabricau echipamentele skimming, atât pentru ATM-uri, cât şi pentru terminale POS în cadrul unor adevărate „laboratoare” și ridicau banii proveniţi din infracţiuni, încasaţi în străinătate şi trimişi în ţară.

În străinătate (pe teritoriile Spaniei, Elveţiei, Portugaliei, Franţei, Marii Britanii, Ecuadorului, Columbiei, Austriei), instalau dispozitivele skimming pe ATM-uri și POS –uri, suspecţii identificând în prealabil locurile (supermarket-uri, magazine), unde se ascundeau pe timpul nopţii şi manipulau echipamentele. Ulterior, datele confidenţiale bancare erau preluate prin tehnologia bluetooth sau se ridicau terminalele POS (înscenarea unor jafuri), falsificau instrumente de plată electronice, retrăgeau numerar din conturile de card compromise de la bancomate, folosind carduri contrafăcute și achiziţionau produse din diverse unităţi, folosind carduri contrafăcute. Datele de identificare copiate erau folosite pentru falsificarea mijloacelor de plată electronică, utilizate pentru retragerea banilor, pe teritoriile Republicii Dominicane, SUA, Japoniei, Iordaniei şi Nepalului.

Aceste fapte constituie infracţiunile prevăzute de art.7 şi 8 din Legea 39/2003 (constituirea unui grup infracţional organizat), Legea 365/2002, respectiv falsificarea de instrumente de plată electronică (art.24), deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, fabricarea ori deţinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică (art.25), efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos (art.27-retrageri de numerar şi plăţi).

Cercetările continuă pentru identificarea tuturor persoanelor implicate şi probarea întregii activităţii infracţionale.

Mascaţii au descins în municipiul Constanţa, pe strada Aurora, dar şi în localitatea Năvodari.