Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
03:56 17 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Ortodocşii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciun. Pentru ruşii lipoveni, Crăciunul are o însemnătate mai aparte

ro

05 Jan, 2017 23:03 1128 Marime text
Creștinii ortodocşi de stil vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile celor de stil nou cu deosebirea că sărbătorile de iarnă decalate că 13 zile.  Pentru ruşii lipoveni , Crăciunul are o însemnătate mai aparte, fiind o sărbătoare pur spirituală, în care accentul se pune pe rugăciuni, neexistînd alte obiceiuri laice.
 Creştinii ortodocşi de stil vechi se pregătesc pentru a sărbători pe 7 ianuarie, prima zi de Crăciun, sărbătorile lor de iarnă fiind decalate cu 13 zile în urma refuzului de a trece la Calendarul Gregorian, adoptat de majoritatea creştinilor. În România mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii au sărbătorile de iarnă conforme ritului vechi. Creştinii ortodocşi de stil vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile celor de stil nou cu deosebirea că sărbătorile de iarnă sînt decalate cu 13 zile. Decalajul a apărut în anul 1924, când o parte din creştinii ortodocşi au refuzat să adopte Calendarul Gregorian, menţinându-l pe cel Iulian.
Istoria ortodocşilor pe Stil Vechi începe în 1924 cînd Biserica Ortodoxă Română a introdus calendarul Gregorian, ceea ce a însemnat o actualizare a calendarului cu 13 zile. 
Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza la 19 ianuarie. Biserica Ortodoxă de rit vechi din România are peste un milion de adepţi şi aproximativ 200 de biserici, schituri şi mănăstiri, majoritatea construite după 1989. Sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de stil vechi este în judeţul Suceava, la Mănăstirea Slătioara, unde se afla circa 70 de călugări. Aici vin credincioşi de stil vechi pentru a petrece Crăciunul.
La mănăstirea Slatioara au început deja pregătirile iar de pe masa de Craciun nu vor lipsi mâncărurile din peşte. Oaspetii vor avea parte si de un pahar de ţuică sau unul de vin. Potrivit vechiului calendar Iulian, pe data de 7 ianuarie se sărbătoreşte Crăciunul pe stil vechi. Pentru aproximativ 2.500 de ruşi lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, dar şi în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, sărbătorile de iarnă au loc cu două săptămîni după credincioşii care se orientează după calendarul Gregorian .
 
Pentru lipoveni Crăciunul este o sărbătoare pur spirituală
 
Pentru ruşii lipoveni, Crăciunul are o însemnătate mai aparte. Este o sărbătoare pur spirituală, în care accentul se pune pe rugăciuni, neexistînd alte obiceiuri laice. Asta pentru că Biserica a fost şi este un factor de o importanţă covîrşitoare în existenţa unei comunităţi, credinţa fiind de-a lungul timpului singurul element care a ţinut închegată o comunitate de etnici ruşi lipoveni. Grupaţi în comunităţi mai mici sau mai mari, ei se încumetă şi în 2008 să trăiască după regulile pe care le-au adus staroverii care au plecat din Imperiul Rus în sec XVII şi s-au stabilit pe teritoriul României, în Moldova şi Dobrogea. Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftia specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă de vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brînză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cîntă în casă, în faţa icoanei. Singurul colind este o cântare bisericească, “Hristos Rajdaetsea”. Colindul începe de la preotul satului şi continuă la restul gospodărilor.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii